Monumentele istorice, salvate din anonimat

Membrii Asociaţiei „Prietenii Muzeului de Istorie a României“ au montat plăcuţe informative pe monumentele istorice.

Bucureştenii pot afla mai multe despre 400 de monumente istorice până în luna octombrie, prin intermediul plăcuţelor fixate la vedere, pe pereţii clădirilor.

Locuitorii Capitalei vor privi cu alţi ochi de aici înainte unele dintre cele mai dărăpănate clădiri din Bucureşti, după ce, citind informaţiile de pe plăcuţa de identitate, vor afla că se află în faţa unui monument istoric. Această reabilitare a prestigiului clădirilor bucureştene se realizează prin proiectul „Monumentele istorice din Bucureşti - Ieşirea din anonimat“, al Asociaţiei „Prietenii Muzeului Naţional de Istorie a României“.

Printre primele 21 de monumente istorice identificate recent prin astfel de plăcuţe se află mai multe case cu prăvălii de pe strada Lipscani, Biserica Sf. Nicolae Şelari, Biserica „Sf. Nicolae-Albă“ de pe Calea Victoriei, Palatul Ministerului Agiculturii şi Domeniilor, Hala Traian, Banca Marmorosch - Blank de pe strada Doamnei nr. 4, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“, Ministerul Justiţiei, Pasajul „Macca-Villacrosse“ şi Palatul Telefoanelor.

Cei patru voluntari de la asociaţie, împreună cu un poliţist comunitar care i-a însoţit, au montat plăcuţele pe pereţii clădirilor, pornind din zona Universitate-Lipscani, şi au continuat cu Bulevardul Elisabeta, Calea Victoriei şi Hala Traian.

„Vom ieşi în fiecare săptămână şi vom continua să punem plăcuţe pe monumentele istorice. Când ne-au văzut ce facem oamenii au avut reacţii diferite. Unii s-au arătat dispreţuitori şi neîncrezători că unele dintre cele mai dărăpănate case de pe Lipscani ar fi monumente istorice. Cel mai bine s-au comportat preoţii, care ne-au mulţumit“, a spus David Chifiriuc, preşedintele asociaţiei, format din voluntari.

Acum, bucureştenii care vin, de exemplu, la una dintre clădirile Primăriei Capitalei, pe strada Academiei nr. 3-5, vor observa pe zid, în dreapta intrării, plăcuţa pe care scrie că această clădire, construită în anul 1894, a fost Hotelul Bristol.

Proiect cu bani europeni

Identificarea prin plăcuţe a celor 400 de monumente istorice bucureştene costă 15.000 de euro, sumă finanţată de guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegia. „În străinătate, toate clădirile istorice au plăcuţe de identificare. Şi la noi există, în oraşe precum Sibiu, Timişoara, Brăila, Cluj, Oradea, Bacău. Şi în Bucureşt imai sunt, dar sporadic şi neuniform“, a mai spus David Chifiriuc.

Unii s-au arătat dispreţuitori şi neîncrezători că unele dintre cele mai dărăpănate case de pe Lipscani ar fi monumente istorice