Fotograful sălbăticiunilor: un român străbate munţii, în căutare de urşi, marmote şi păsări albastre

Fotograful sălbăticiunilor: un român străbate munţii, în căutare de urşi, marmote şi păsări albastre

Daniel Opaiţ FOTO: Arhiva personală Daniel Opaiţ

Daniel Opaiţ este un român căruia-i place să evadeze din cotidian: din când în când, bărbatul se refugiază pe teritorii sălbatice, în căutarea vietăţilor din manuale, pe care le fotografiază în mediul lor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Daniel Opaiţ are 39 de ani, este absolvent de Geografie şi îşi împarte viaţa între Bucureşti şi Avrig (judeţul Sibiu). Daniel s-a născut în Sfântu Gheorghe (Covasna) şi lucrează în vânzări. Dacă până aici pare povestea unui om obişnuit, în realitate lucrurile nu stau deloc aşa.

În timpul liber, bărbatul pur şi simplu se transformă: îşi ia rucsacul în spate, îşi agaţă la gât aparatul foto, uneori îmbracă şi haine de camuflaj, apoi pleacă prin locuri sălbatice, de cele mai multe ori pe munte, pentru a fotografia animalele şi păsările. Singur, ducând cu el doar marea pasiune de a admira şi a surprinde vietăţile pe teritoriul lor, bărbatul merge uneori pe jos chiar şi 20 de kilometri, străbate cărările de munte în căutarea unor exemplare pe care cei mai mulţi români le-au văzut doar la televizor sau despre care oamenii nici măcar nu ştiu că există.

Întors cu „tolba plină“ de marmote, cerbi, urşi sau păsări albastre, Daniel Opaiţ împărtăşeşte fotografiile pe pagina lui de Facebook, deşi, spune el, pe cele mai bune i-ar plăcea să le vadă şi pe hârtie. Fotograful mărturiseşte că pasiunea pentru animale sălbatice şi pentru natură a început de la o vârstă fragedă, când făcea observaţii şi rătăcea, ca şi acum, pe cărări de munte, pe jos sau cu bicicleta, dar mai ales citea foarte multe cărţi de zoologie, enciclopedii şi reviste de specialitate. Pe scurt, cam tot ce-i pica pe mână. 

În ceea ce priveşte aparatura foto pe care o foloseşte, Daniel recunoaşte că, de-a lungul anilor, a investit în hobby-ul său câteva mii de euro. „Folosesc un body full frame şi un obiectiv fix de 500mm. Primul DSLR l-am cumpărat în 2008 şi, un an mai târziu, am luat şi un obiectiv care să îmi permită să experimentez fotografia de natură. Câţiva ani mai târziu am intrat serios în genul acesta de fotografie, odată cu achiziţia unui obiectiv performant“, explică Daniel Opaiţ.

„Munţii Făgăraş sunt preferaţii mei“

Dincolo de explicaţiile tehnice, stau însă multe zile petrecute pe munte, ba chiar şi o anumită rutină, locuri preferate în care a mers de foarte multe ori, o sezonalitate a deplasărilor dată de condiţiile de lumină, de vreme şi de comportamentul animalelor din zona respectivă.

Marmotă la soare, lângă vizuină, în Munţii Făgăraş FOTO: DANIEL OPAIŢ

„Iarna e sezonul preferat în care merg şi pe munte, dar şi în zonele joase. Primăvara – la fel. Vara merg în zone submontane, iar toamna - pe munte. Am mers mult în Munţii Făgăraş şi ei sunt preferaţii mei. Turele cele mai bune sunt cele în care merg singur, pentru că îmi impun un anumit traseu şi un anumit program, dar pe teren sunt foarte flexibil şi de multe ori schimb abordarea în funcţie de condiţiile de la faţa locului. Merg foarte mult pe jos, uneori pe distanţe lungi, pentru că e cel mai bun mod de a observa natura. În sezonul cald, turele sunt scurte, ajung în teren înainte de răsărit şi stau câteva ore, dar în restul lunilor turele se pot prelungi pe perioada întregii zile sau a mai multor zile“, îşi explică fotograful obiceiurile.

Daniel Opaiţ a fotografiat diverse animale şi păsări, iar unele momente au fost de-a dreptul impresionante. Nu poate face un clasament în ceea ce priveşte cele mai interesante imagini surprinse, dar e conştient că are o slăbiciune pentru mamifere. „Am fotografiat jder vânând veveriţe, capre negre luptând pentru teritoriu şi trecând în fugă la 2-3 metri de mine, urşi căutând hrană, fără să ştie că sunt şi eu acolo, vidre căutând peşte, am speriat mistreţi de la 2 metri distanţă. E de nedescris senzaţia pe care o ai când vezi un animal sălbatic prăvălindu-se de pe versant cu o viteză ridicolă direct către tine“, mărturiseşte fotograful.


Jder de copac cu prada în gură (un pui de veveriţă) FOTO: DANIEL OPAIŢ

Urlet de turistă

De-a lungul turelor de fotografie, Daniel a trecut şi prin multe momente amuzante, ba chiar recunoaşte că a reuşit să sperie multă lume. „Îmi aduc aminte de o pândă la pescărelul negru de pe Valea Sâmbetei, în Făgăraş. Purtam haine de camuflaj, iar peste cap şi obiectiv aveam o plasă de camuflaj. Am găsit un loc de pândă direct în albia râului, la câţiva metri de un mic baraj, pe care a venit o familie de turişti. Au stat câteva minute lângă mine, iar eu nu m-am mişcat, pentru că nu am vrut să îi sperii. O doamnă mi-a remarcat bocancii şi a început să intre în panică. În clipa în care am mişcat piciorul pentru a-i da de înţeles că sunt în regulă, a scos un ţipăt cum nu am auzit niciodată, urmat de un urlet de spaimă al domnului care o însoţea. A trebuit să renunţ la pândă şi să schimb cateva vorbe cu ei“, îşi aminteşte Daniel Opaiţ.

Pânda fotografului în mijlocul naturii nu este nici lipsită de primejdii, dar toate aventurile se încheie cu bine şi, până acum, singurele urmări mai grave au fost zgârieturi şi vânătăi de la căzături sau de la lupta cu vegetaţia. „Am o grămadă de întâlniri la foarte mică distanţă cu câini, în special cei ciobăneşti, dar şi cu urşi. Unul dintre ei a alergat către mine şi s-a oprit la câţiva metri, atunci când am strigat la el. Am trăit momente în care am ajuns în locuri aparent fără ieşire, pe versanţi abrupţi, în văi nemarcate, în zone neumblate, fără semnal telefonic“, rememorează Daniel.

Fotograful are şi anumite ţeluri, animale pe care nu le-a găsit până acum în incursiunile sale sau care sunt extrem de rare: „Sunt în căutarea râsului şi a lupului, ultimul fiind cel mai greu de fotografiat şi trofeul suprem pentru mine. Am reuşit să îl văd, dar nu a fost timp de fotografie“. Daniel spune că în mintea lui fotografiile realizate sunt strâns legate de experienţele trăite. „Am o fotografie cu un urs stând în două labe. A fost o experienţă copleşitoare, am privit în ochi simbolul sălbăticiei“, adaugă bărbatul.

FOTO: Urs brun, fotografiat la poalele Munţilor Făgăraş FOTO: DANIEL OPAIŢ

„Răbdarea este esenţială“

Fotografierea animalelor sălbatice în mediul lor natural nu este un lucru foarte simplu, explică Daniel. „Subiectul“ trebuie respectat, nu trebuie stresat, nu trebuie ademenit cu hrană sau cu diverse „chemători“, fotograful nu trebuie să intre în aria lui de confort şi nu trebuie să i se altereze comportamentul sălbatic. De aceea, mai spune Daniel Opaiţ, orice imagine reuşită în condiţii naturale este cu atât mai valoroasă. „Pentru a ajunge să faci fotografii de natură trebuie să cunoşti etologia speciei pe care vrei să o fotografiezi, să te informezi temeinic asupra comportamentului, perioadelor favorabile observaţiei. Şi trebuie să ieşi mult în teren, unde, de multe ori, stai la pândă acolo unde crezi că e cel mai bun loc şi nu se întâmplă nimic. De aceea, răbdarea este esenţială, dar şi păstrarea unei atitudini optimiste. Trebuie să înveţi din eşecuri, pentru că vei avea parte de multe ieşiri ratate din punct de vedere fotografic“, explică Opaiţ.

La categoria sfaturilor pentru începătorii care vor să intre în aventura fotografiei animalelor sălbatice, Daniel spune: „Cele mai bune imagini se obţin întotdeauna de aproape, indiferent de lungimea focală a obiectivului, şi în condiţii de iluminare optime. Asta înseamnă primele ore de dupa răsărit şi înainte de apus. Uneori nu durează decât câteva minute până când apare un subiect, alteori poţi aştepta ore întregi fără succes“.


Familie de pescăraşi albaştri, hrănind puii, pe Oltul mijlociu FOTO DANIEL OPAIŢ

„Trebuie să fii bine echipat“

De multe ori, vremea nefavorabilă poate aduce surprize uriaşe şi imagini spectaculoase. „Fotograful de natură nu este cineva care face fotografii doar pe vreme bună. Asta înseamnă că trebuie să fii bine echipat pentru a face faţă pândei în temperaturi scăzute, vânt sau ploaie, dar şi rezistent, cu alte cuvinte să nu renunţi dacă eşti ud sau faci pândă direct pe zăpadă“, subliniază Daniel Opaiţ.

Întrebat care ar fi unul din secretele sale, bărbatul spune că alegerea locului în care vei fotografia contează foarte mult: „Astfel, pe lângă satisfacţia inerentă, vei avea şansa să creezi imagini unice“. Deşi a terminat Facultatea de Geografie şi a citit foarte mult despre animalele sălbatice, bărbatul recunoaşte că cele mai multe informaţii le-a adunat din experienţă, din mersul pe teren.


Final de rut şi un ţap care priveşte spre apus, în Munţii Făgăraş FOTO: DANIEL OPAIŢ

Anotimpul animalelor

Ce animale sau păsări e mai uşor să fotografiezi şi care sunt cele mai bune perioade? Răspunsul este simplu. Fiecare specie are momentele ei în care poate fi mai uşor surprinsă de un specialist. Unul dintre cele mai bune momente este în perioada de împerechere, spune Daniel, atunci când păsările sau mamiferele îşi trădează prezenţa prin sunete sau acoperă distanţe mai mari decât de obicei şi, în general, sunt mai puţin atente. „Iarna e un moment bun pentru a fotografia vulpi, primăvara - pentru a fotografia păsări, vara - căprioare, toamna - cerbi sau capre negre. Un moment bun este şi pasajul de primăvară sau cel de toamnă, când peste teritoriul ţării noastre zboară un mare număr de păsări aflate în migraţie“, explică fotograful.

Ce se întâmplă, totuşi, în mintea unui fotograf care străbate cărările de munte, păstrând tăcerea, confundându-se cu frunzele, cu iarba, cu vântul, în căutarea unui animal pe care să-l suprindă şi să-l imortalizeze în toată frumuseţea lui sălbatică? La ce se gândeşte Daniel Opaiţ când semnalul de la telefon dispare, când singurele vietăţi din jurul său sunt cerbii sau păsările ciudate, când aşteaptă nemişcat apariţia unei fantomatice capre negre? Răspunsul lui e simplu şi explică, de fapt, toată această zbatere, toată această nevoie de a scotoci pe urmele vieţii adevărate: „În natură ai timp pentru tine, pentru introspecţie, îţi poţi face ordine în gânduri. Poate cel mai important este că ajungi să apreciezi lucrurile simple şi firescul. Acolo nu e nimic artificial şi ipocrit“.

Căprior alergând într-un lan de grâu primăvara în Lunca Oltului FOTO: DANIEL OPAIȚ 

Imagini din aceeasi galerie
  • Căprior alergând într-un lan de grâu primăvara în Lunca Oltului FOTO: DANIEL OPAIȚ 
  • Jder copac cu prada (un pui de veveriță), în Munții Cîndrel FOTO: DANIEL OPAIȚ 
  • Familie de vidre pornind la vânătoare pe Olt FOTO: DANIEL OPAIȚ 
  • Prigorie încălzindu-se într-o dimineață de iulie în Mestecănișul de la Reci FOTO: DANIEL OPAIȚ 
  • Marmotă la soare, lângă vizuină, în Munții Făgăraș FOTO: DANIEL OPAIȚ 
  • Final de rut și un țap care privește spre apus în Munții Făgăraș FOTO: DANIEL OPAIȚ 
  • Nevăstuică în Podișul Hârtibaciului FOTO DANIEL OPAIȚ 
  • Pui de brumăriță de stâncă FOTO DANIEL OPAIȚ 
  • Urs brun mascul la răsărit la poalele Munților Făgăraș FOTO DANIEL OPAIȚ 
  • Țap în perioada rutului, Munții Făgăraș FOTO DANIEL OPAIȚ 
  • Familie de pescărași hrănind puii pe Oltul Mijlociu FOTO DANIEL OPAIȚ 
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările