Un studiu al OMS arată cât de viciaţi sunt moldovenii

De regulă, moldovenii merg la medic doar în situaţiile de urgenţă Foto: Tudor Iovu

Mai mult de jumătate din moldoveni beau alcool consecvent şi se alimentează nesănătos, iar majoritatea sunt predispuşi să facă diabet, cancer sau să boli cardiovasculare, arată un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Suntem obezi, consumăm multe băuturi alcoolice, fumăm şi folosim prea multă sare în bucate. Acestea sunt concluziile primului studiu din Republica Moldova care conţine toţi parametrii de risc privind bolile netransmisibile. Astfel, potrivit datelor colectate de la 4.807 moldoveni cu vârstele cuprinse între 18 şi 69 de ani, cea mai mare problemă e reprezentată de alimentaţia nesănătoasă.

Peste 65% din respondenţi mănâncă mai puţin de cinci fructe şi legume pe zi şi sunt expuşi unui risc înalt de îmbolnăvire, indiferent dacă-i vorba de maladii cardiovasculare, cancer, afecţiuni neurologice sau diabet. Unul din şase respondenţi este supraponderal, ponderea femeilor obeze fiind de 1,6 ori mai mare decât cea a bărbaţilor. Experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi cei ai Ministerului Sănătăţii mai arată că moldovencele au indicele glicemic mai mare decât bărbaţii. În schimb, reprezentanţii sexului tare consumă de peste două ori mai multă sare decât femeile, vârstele critice privind riscul de îmbolnăvire fiind cuprinse între 45 şi 59 de ani. 

Campioni la băutură

Doar 14% dintre respondenţi n-au pus niciodată alcool în gură, iar 20% au recunoscut că beau în mod frecvent. Restul au suţinut că au servit băuturi alcoolice în ultima lună. Tot la capitolul vicii, bărbaţii din Moldova fumează mult mai mult decât femeile – 43,6% faţă de 5,6%. În schimb, 10,4% din moldovencele care locuiesc la oraş fumează, comparativ cu cele de la ţară, a căror pondere e de 1,3%.

„E primul studiu la nivel de populaţie care să evalueze consumul de sare, nivelul de colesterol sau de glucoză în sânge. Fumatul, consumul de alcool, greutatea excesivă şi stilul nesănătos de viaţă condiţionează aproape jumătate din povara bolilor netransmisibile. E important ca, prin educaţie, copiii să fie deprinşi de mici să facă mişcare, iar accentul în şcoală să nu fie pus pe performanţă, ci pe un stil de viaţă sănătos care implică exerciţii fizice şi o alimentaţie corectă“, a declarat coordonatorul naţional al Studiului factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în Moldova, Galina Obreja. Cercetarea a fost desfăşurată anul trecut, între 30 septembrie şi 9 noiembrie, şi a costat 250.000 de dolari, bani alocaţi de Uniunea Europeană şi de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare.

Reprezentantul OMS în Republica Moldova, Jarno Habicht, a afirmat că echipa care a preluat datele i-a măsurat pe toţi respondenţii şi a colectat de la fiecare probe de sânge, astfel încât să poată înscrie date relevante despre nivelul de glucoză şi cel al colesterolului. „E pentru prima dată când se observă că nivelul de obezitate al moldovenilor e mai mare decât datele cunoscute înaintea demarării studiului şi că femeile sunt cele mai expuse riscului de îmbolnăvire“, a spus acesta.

Cum ne „însănătoşesc“ autorităţile

Ministerul Sănătăţii a elaborat un plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, până în anul 2020. Demersul ministerului constă într-o serie de măsuri precum controlul consumului de alcool şi tutun, întocmirea de registre naţionale cu bolnavii de cancer, programe de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul mamar şi hipertensiune şi includerea în Codul Muncii a obligativităţii exerciţiilor fizice pentru angajaţii care duc o muncă sedentară.

Totodată, autorităţile din sănătate vor să includă în planurile de urbanism spaţii de joacă şi piste pentru jogging şi ciclism, dar şi să suplinească lista medicamentelor compensate pentru controlul bolilor netransmisibile. „În ultimii ani, Uniunea Europeană a alocat 49 de milioane de euro pentru susţinerea tehnică şi de know-how a sistemului de sănătate din Moldova şi vom susţine sănătatea şi în viitor. Totuşi, vreau să fac o observaţie: moldovenii trebuie să fie atenţi la stilul lor de viaţă încă de la cele mai fragede vârste, fiindcă acum trăiesc mai nesănătos decât oamenii din alte ţări ale UE“, a susţinut şeful adjunct al Delegaţiei UE în Moldova, Wicher Slagter.