Scrieri autohtone sau străine. Ce au citit moldovenii în această vară

Moldovenii au optat pentru lecturi fine în acest mijloc de vară. Oleg Serebrian, Oscar Wilde şi Mihail Bulgakov au fost cei mai căutaţi autori, iar cea mai vândută carte în cunoscutele librării Cartier a fost „Ai grijă de tine” de tânăra scriitoare Maria-Paula Erizanu.

Topul celor mai vândute cărţi în luna iulie realizat de librăria Cartier este deschis şi închis de două edituri româneşti. Astfel, volumul „Ai grijă de tine” de Maria-Paula Erizanu, tipărit la editura Charmides ocupă poziţia fruntaşă în clasamentul vânzărilor. „Îmi place să scriu şi cartea a apărut din această necesitate. A fost şi o schimbare în mine, o deschidere faţă de lume. Am încercat să redau toate momentele de fericire pe care le trăiam, pentru ca atunci când voi fi nefericită să îmi amintesc de ele. Cartea aceasta nu a fost scrisă pentru ca cititorii să descopere ceva despre mine, ci pentru a împărtăşi idei, stări şi gânduri despre prietenie, lumină, adolescenţă, despre cei din jur, pentru ca cititorul să fie deschis spre explorarea propriilor asociaţii, ca cititorii să simtă că au participat la un dialog”, a declarat tânăra la evenimentul de lansare a cărţii.

Maria-Paula Erizanu este licenţiată în Istorie, Literatură şi Istoria Artelor la New College of the Humanities, Londra. Textul său de debut, „Aceasta e prima mea revoluţie. Furaţi-mi-o”, care descrie protestele de la Chişinău din 2009, a apărut într-o ediţie trilingvă - română, engleză, franceză - la editura Cartier, fiind tradusă ulterior în germană şi cehă.

Serebrian, autorul preferat al moldovenilor

După ce în luna iunie, Oleg Serebrian a fost cel mai citit autor pe e-book, în luna iulie cartea acestuia - „Rusia la răspântie” - se află pe locul doi în clasamentul vânzărilor şi se bucură de succes atât la nivel naţional, cât şi internaţional, fiind apreciată de politologi francezi. Nicolas Trifon, eseist, scriitor şi om de cultură român stabilit de mulţi ani în Franţa, recunoaşte că nu a fost niciodată interesat de geopolitică, dar că volumul lui Oleg Serebrian este „foarte dens pe plan informaţional, dar scris suficient de clar ca să fie abordabil pentru un cititor nespecializat”.

În luna iulie, moldovenii au vrut să descopere „Plăcerea textului” şi au cumpărat cartea lui Roland Barthes, teoretician al literaturii şi semiotician francez, dar nu au uitat de clasicii literaturii universale şi l-au citit pe Oscar Wilde sau Mihail Bulgakov. Topul preferinţelor literare ale moldovenilor este încheiat de Christoph Schulte-Richtering şi a sa operă nonconformistă cu un enorm efect educativ, „Regi, războaie şi cocote”. Cartea a fost bine primită de publicul străin, iar criticii afirmă că, pentru prima dată, oamenii au parte de o lecţie de istorie altfel. „Cu totul altfel. Formulări pline de spirit, concepte actuale despre fapte trecute şi descrieri pe care unii profesori nu îndrăznesc să le rostească nici în şoaptă”.

Revolta lui Atlas, cea mai citită pe e-book

Un număr mare de împătimiţi ai tehnologiei au preferat să citească în format electronic primul volum al cărţii „Revolta lui Atlas”, de Ayn Rand. Scriitoarea americană este iniţiatoarea curentului numit obiectivism, iar interesul faţă de ideile sale a crescut din ce în ce mai mult după moartea acesteia. Cartea devine cea mai citită din Statele Unite, după Biblie. E cartea care a schimbat societatea americană postbelică, iar Ayn Rand este autoarea în faţa căreia s-a închinat preşedintele american Ronald Reagan.

Ea a devenit atât de celebră încât americanul Nick Newcomen a condus 19.695 de kilometri, prin 30 de state americane, pentru a „scrie”, cu ajutorul GPS-ului, un text ce se poate vedea cu programul Google Earth. Mesajul este „Citiţi Ayn Rand”. Cartea a ajuns pe locul 1 la cateogria „Literatură şi Ficţiune” de pe Amazon.com şi în lista de bestselleruri New York Times. În topul vânzărilor pe e-book Cartier se află „Cei trei muschetari” de Alexandre Dumas, „Un yankeu la curtea regelui Arthur” de Mark Twain, „Aventurile lui Alice în Ţara Minunilor” de Lewis Carroll şi „Legendele sau basmele românilor” de Petre Ispirescu.

Tinerii din Chişinău, mai interesaţi de scriitorii străini

Am întrebat câţiva tineri din Chişinău care au fost cărţile citite de ei în această vară. Mihaela Patraşcu este o cititoare înrăită şi spune că a făcut o regulă din a citi în fiecare seară înainte de culcare. Cu toate acestea, numele autoarei celei mai bine vândute cărţi în librăriile Cartier nu îi sună cunoscut. „Ultima carte pe care am citit-o este «Veronica se hotărăşte să moară» de Paulo Coelho. M-a schimbat şi m-a fermecat în acelaşi timp. Vara aceasta am mai citit «Cimitirul» de Teleşpan. Este povestea unui român homosexual care se mută la Londra şi începe să lucreze ca administrator de cimitir. Mi-a plăcut mult. E o dramă învelită într-o comedie spumoasă. Am mai citit «Cel care mă aşteaptă» de Parinoush Saniee. Cred că a avut cel mai mare impact asupra mea. De Maria-Paula Erizanu nu am auzit şi nici nu-i cunosc cartea. Mă documentez şi poate o cumpăr”, spune Mihaela. 

Irena Boţoroga este o tânără profesoară şi spune că în această vară, pe lângă cărţile cu profil pedagogic, a citit controversatul roman «Cincizeci de umbre ale lui Grey». „Am vrut să văd diferenţa dintre film şi carte şi, mai ales, de ce e toată lumea înnebunită după ea. Cred că voi citi şi volumul al doilea”, mărturiseşte Irena.