Majorare salarială „egală cu zero“, în Sănătate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Creşterea lefurilor cu 21% agită spiritele printre angajaţii din sistemul sanitar. În timp ce şefii de spitale susţin că n-au bani să plătească salarii mărite, medicii şi asistentele se plâng că, şi după majorare, abia vor face faţă cheltuielilor.

De la 1 iulie, toţi lucrătorii medicali au salariile mărite cu 21%, conform unei decizii votate de Parlament în decembrie. Arată bine pe hârtie, însă în realitate nici şefii de spitale şi nici cadrele medicale nu sunt mulţumite de majorare, prima de acest fel în domeniul Sănătăţii. În timp ce directorii instituţiilor medico-sanitare publice caută să facă rost de bani pentru a suplini lefurile subalternilor, doctorii şi asistentele se plâng că sporul nu schimbă cu nimic remuneraţiile mizere pe care le primesc.

„Din această lună voi lua puţin peste 4.000 de lei, dar un asemenea salariu e derizoriu în comparaţie cu lefurile judecătorilor. Gândiţi-vă la un chirurg care lucrează 12 ore pe cord deschis sau la un medic infecţionist care face ture de noapte şi stă 24 de ore la serviciu, pentru a primi un ban în plus. Ar fi bine să li se dea măcar 1.000 de euro medicilor şi 500 – asistentelor, să-şi poată plăti facturile şi să-şi permită să crească un copil“, ne-a spus medicul Raisa Popovici, şefa Secţiei diagnosticare medicală de la Spitalului de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă“.

Pentru Elena Castraveţ, o asistentă medicală în vârstă de 26 de ani din acelaşi spital, majorarea salarială va fi de numai câteva sute de lei. Tânăra ne-a povestit că toate cheltuielile ei lunare ajung la circa 6.000 de lei, în timp ce, cu tot cu sporul de 21%, salariul ei net va fi de 2.000 de lei. „Din salariul de asistentă, nu reuşesc să-mi plătesc chiria şi cheltuielile comunale. Ca să-mi cresc leafa, fac vreo 10-13 gărzi pe lună când sunt plecate colegele mele în concediu, în loc de cele şapte obligatorii. În particular, mai câştig nişte bani făcând masaj şi croitorie“, a povestit tânăra din Ialoveni. 

„Ca director de spital, pot să măresc salariile şi fără ordin de sus. Cred că e vorba despre o decizie politică, fiindcă e an electoral. Nu avem nimic alocat de la Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) pentru majorările anunţate. Nu va fi uşor să găsim 2,5 milioane de lei anual, însă angajaţii noştri vor primi toţi banii“, a declarat directorul spitalului, Victor Deatişen.

„Sunt veşnic în datorii“

La Spitalul de Urgenţă situaţia nu este cu mult mai bună. „Pentru mine, această majorare e egală cu zero. Lucrez de 21 de ani ca medic, cresc doi copii, iar salariul meu e de 4.800 de lei. Cu greu reuşesc să fac faţă cheltuielilor“, a susţinut un medic din secţia de Terapie Intensivă.

„E o majorare de câteva sute de lei. Slavă Domnului că am copiii căsătoriţi şi trăiesc doar cu soţia, care este şi ea medic. Am uitat demult de ieşirile la o bere sau la un film. Ne descurcăm doar cu strictul necesar“, a spus şi un chirurg din secţia de Microchirurgie.

„Cu acest spor, voi lua 1.900 de lei faţă de 1.500, cât primesc acum. Salariul nu-mi ajunge nici măcar să plătesc căldura, iarna. Sunt veşnic în datorii“, ne-a mărturisit şi Dora Sclifos, asistentă medicală.

Vicedirectorul economic al Spitalului de Urgenţă, Gheorghe Şova, a explicat că singura şansă de a face rost de banii pentru salariile majorate e să îi ia din fondurile care vin lunar de la CNAM, ceea ce înseamnă să achite cu întârzieri facturile pe alte servicii. „Nu ni s-a alocat niciun ban suplimentar pentru majorarea salariilor. Avem circa 2.700 de angajaţi, iar până în decembrie trebuie să alocăm pentru aceste sporuri 8 milioane de lei. Problema nu este acum, ci la sfârşitul anului, fiindcă atunci vom ieşi cu mult peste bugetul alocat de compania de asigurări“, a precizat managerul.

CNAM trebuie să găsească banii

De cealaltă parte, viceministrului Sănătăţii Svetlana Cotelea afirmă că banii în plus pentru salariile cadrelor medicale au fost prevăzute în contractele acestor instituţii cu CNAM, iar, acum două săptămâni, Parlamentul a stabilit că CNAM va asigura mecanismul de ajustare a cheltuielilor necesare pentru majorare.
„De regulă, pentru salarii sunt direcţionate 55% din fondurile alocate unui spital de CNAM şi 50% din serviciile prestate contra plată. E o creştere salarială importantă pentru toţi lucrătorii din sistemul medical“, a comentat preşedintele Sindicatului Sănătatea, Victor Benu.

La începutul lunii trecute, el a trimis o scrisoare deschisă ministrului Sănătăţii, Andrei Usatâi, prin care îl atenţiona că 56 de instituţii medico-sanitare publice nu dispun de lichidităţile necesare majorării şi că pentru a implementa salariul tarifar de 1.000 de lei vor fi nevoite să reducă munca prin cumul, plata pentru intensitatea muncii sau să sisteze ajutoarele materiale şi primele de stimulare, aşa cum s-a întâmplat şi acum doi ani.

1.000 de lei este din 1 iulie salariul tarifar pentru categoria I de calificare pentru angajaţii instituţiilor medicale de stat, faţă de 825, de până acum.

46,7 milioane de lei este suma necesară pentru majorarea cu 21% a lefurilor angajaţilor din 56 de instituţii medico-sanitare publice, potrivit sindicatelor.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite