INTERVIU Petru Macovei: „Republica Moldova este una dintre ţările din această parte a Europei cu cele mai bune, mai active şi mai profesioniste ONG-uri”

INTERVIU Petru Macovei: „Republica Moldova este una dintre ţările din această parte a Europei cu cele mai bune, mai
active şi mai profesioniste ONG-uri”

Petru Macovei este directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente Foto: Civic Fest

Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, ne-a vorbit despre problemele pe care le întâmpină agenţii economici atunci când încearcă să implementeze o campanie de responsabilitate socială, de ce jurnaliştii evită să publice articole despre proiectele sociale şi cum politicienii se promovează, erodând credibilitatea ONG-urilor din Republica Moldova.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din punctul dumneavoastră de vedere, cu ce va fi diferită ediţia din acest an a Civic Fest, faţă de cea de anul trecut?

Această ediţie a Civic Fest e diferită prin calitatea proiectelor prezentate şi prin experienţele pozitive care vor putea fi aplicate de alte ONG-uri. Îmi doresc ca această ediţie să fie una calitativă, prin prisma practicilor bune de implicare civică din ţara noastră. Chiar cred că Republica Moldova este una dintre ţările din Europa cu cele mai bune, mai active şi mai profesioniste organizaţii neguvernamentale şi îmi doresc să fie chiar un fest cu multă lume bună, cu multe practici bune.

Prin ce consideraţi că merită ca publicul din Chişinău şi din ţară să participe la Civic Fest?

Din perspectiva mea sunt cel puţin două motive. Una – pentru că au şansa, de această dată, să vadă lucruri cu adevărat importante şi care au eficienţă. Al doilea motiv este să se convingă că Moldova a devenit o ţară cu experţi foarte buni în societatea civilă.


Dacă ar fi să trasăm un numitor comun specific al organizaţiilor non-guvernamentale care activează în Republica Moldova, care ar fi acesta?

Îmi doresc ca acest numitor comun să reside într-o presiune sănătoasă asupra guvernării, ca să schimbe lucrurile acolo unde ele merg destul de prost. Am certitudinea că, în ultimii doi ani, acest numitor comun a fost găsit. S-a consolidat o masă critică de organizaţii neguvernamentale care ştiu cum trebuie să pună presiune pe guvernare, prin activităţi specifice de advocacy şi de lobby, asigurându-se în acest fel că tot ceea ce au vrut ei să facă, au făcut.

Care consideraţi că este cel mai important proiect pe care l-aţi desfăşurat anul acesta împreună cu organizaţia pe care o reprezentaţi?

Dacă ar fi să fac o trecere în revistă, ar fi două activităţi cu care mă mândresc şi cu care am materializat o idee bună. Primul lucru ar fi editarea ziarului ”Obiectiv European”, ca supliment la 14 ediţii periodice din Moldova ale publicaţiilor care promovează valorile europene şi le povestesc oamenilor despre investiţiile pe care le face UE în Republica Moldova, pe limba lor, în condiţiile în care suntem ostatici ale unor dezinformări crase asupra a ceea ce face UE în această parte a Europei. Sper că am deschis ochii unui segment de populaţie.

A doua activitate importantă pe care a realizat-o Asociaţia Presei Independente a fost Campania împotriva manipulării informaţionale. Am lansat o astfel de campanie deoarece tendinţele de manipulare informaţională în media sunt tot mai pronunţate. Din păcate, media din ţara noastră are tot mai multe probleme, după părerea mea din cauza controlului excesiv din partea politicienilor şi concentrarea media în mâinile unor persoane cu interese specifice în politică sau în business, motiv pentru care mogulii de media din Republica Moldova încearcă să manipuleze opinia publică. Această manipulare are loc prin filtrarea informaţiilor, prin încercarea de a exagera anumite lucruri care se întâmplă cu scopul de a obţine o reacţie a publicului şi prin alte metode. Ceea ce am făcut în această campanie este un proces de monitorizare a mass-media din Republica Moldova, am monitorizat timp de o săptămână şi mass-media rusă din ţara noastră, am prezentat public aceste rapoarte, am fost criticaţi de către cei pe care i-am criticat că manipulează opinia publică. Faptul că după lansarea primului raport am fost criticaţi de unii, iar după lansarea celui de-al doilea am fost criticaţi de alţii, în timp ce primii ne-au lăudat, denotă că raportul a fost unul obiectiv. În această campanie susţinem dezbateri cu cetăţenii din provincie despre metodele de manipulare, astfel încât oamenii să fie mai critici atunci când privesc televizorul sau citesc ziarele şi internetul. 

Cât de deschişi sunt agenţii economici din Republica Moldova spre a susţine iniţiativele de responsabilitate socială? Ce i-ar determina să direcţioneze bugete mai substanţiale către sectorul CSR?

Legislaţia Moldovei e atât de proastă, încât puţinele iniţiative în acest sens sunt sortite pieirii, dacă e vorba de companii nu foarte mari care nu pot obţine careva facilităţi fiscale din partea statului.

Putem considera reprezentanţii mass-media cu adevărat deschişi în mediatizarea proiectelor de responsabilitate socială din Republica Moldova?

Cred că nu. E un fel de suprasaturaţie de publicitate politică în Republica Moldova. Chiar şi în afara campaniei electorale, partidele politice din ţara noastră au obiceiul de a cumpăra pagini întregi de publicitate, pentru a se promova. În aceste condiţii, dar şi din cauză că publicitatea comercială e foarte puţină, e destul de greu să convingi editorii de presă să transmită campanii de responsabilitate socială. Asta fiindcă nu există tradiţie în presa noastră, nivelul democraţiei e la o etapă incipientă şi, din păcate, oamenii fac imediat asocierea între business şi politică. Editorii imediat se întreabă ce politician stă în spatele campaniei şi de ce politicul trebuie să plătească pentru aceste campanii, iar agenţii economici nu.

Avem şi experienţa unei pseudo-responsabilităţi sociale, tot axată pe politic. Acele fundaţii precum Edelweiss, Soluţia şi alte aiureli de genul ăsta care aparent desfăşoară nişte activităţi de responsabilitate socială, mai ajută nişte oameni sărmani, mai dau nişte burse, organizează tot felul de competiţii, dar în realitate, în spatele lor stă politicul.

Care sunt cele mai importante paneluri de dialog care vor fi abordate în acest an la Civic Fest?

M-ar interesa să discutăm despre câteva schimbări care s-au produs de la cea mai recentă ediţie a festivalului, încoace. E vorba despre modificările în legea voluntariatului şi posibilităţile de implicare a ONG-urilor în prestarea unor servicii sociale, participarea ONG-urilor, în alte condiţii decât companiile, la tenderele organizate de stat pentru serviciile sociale şi schimbarea modificărilor la legislaţia cu privire la plata celor două procente pe care cetăţenii le pot gira din impozitele lor pe venit în beneficiul ONG-urilor sau al cultelor religioase. Vreau să înţeleg cum aceste lucruri pot funcţiona la modul practic.

Creaţiile artistice din Republica Moldova pot fi considerate instrumente de influenţă sau de conştientizare asupra problemelor sociale din ţara noastră?

Într-o anumită măsură da. Dar nu într-o măsură determinantă. Artiştii sunt un produs al societăţii la fel ca şi jurnaliştii, şi toţi ceilalţi. Dacă nu există un minim interes din partea politicului, cultura din Republica Moldova nu poate funcţiona de una singură. De-asta e important să existe politici la nivel de stat, pe aspectele sociale, care ar implica mai multe domenii, printre care şi cultura, ca o cireşică de pe tort. Şi asta fiindcă e destinată oamenilor cei mai sensibili ai societăţii, care pot percepe, în spatele unei picturi sau al unui obiect handmade, anumite nuanţe.  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările