INTERVIU George P. Kent, reprezentant al Departamentului de Stat SUA: „Ţinem o evidenţă permanentă a banilor pe care-i acordăm“

INTERVIU George P. Kent, reprezentant al Departamentului de Stat SUA: „Ţinem o evidenţă permanentă a banilor pe care-i acordăm“

George P. Kent susţine aspiraţiile proeuropene ale Republicii Moldova FOTO: Tudor Iovu

Aflat în prima sa vizită la Chişinău, responsabilul american pentru reformele din justiţia penală în Europa şi Asia ne-a vorbit despre cum vede Washingtonul schimbările din poliţie, justiţie şi procuratură. „Procesul de reforme durează în timp, iar rolul nostru e să-l susţinem“, declară George P. Kent.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Adevărul“: Domnule Kent, ce tip de asistenţă acordă departamentul pe care îl conduceţi dumneavoastră şi în ce domenii?

George P. Kent: Biroul de Acordare a Asistenţei în vederea Combaterii Substaţelor Narcotice şi Aplicare a Legii este o direcţie a Departamentului de Stat al SUA şi activează deja de 40 de ani. Am început prin lupta cu fluxurile de droguri ce veneau spre Statele Unite ale Americii, preponderent din sud-estul Asiei şi Europa, dar la scurt timp am înţeles că rezolvarea şi prevenirea problemei necesită o abordare mai largă. Astăzi lucrăm cu întregul sector al justiţiei penale, începând cu reformele legislative care ar permite poliţiştilor, procurorilor, avocaţilor şi judecătorilor să funcţioneze adecvat, să investigheze, să apere oamenii şi să judece corect, precum şi să asigure normele necesare de corecţie, adică închisorile. Am înţeles că, dacă luptăm cu o singură problemă, ea nu se rezolvă, ci doar prinde o altă formă.

Ce fonduri gestionaţi anual în această regiune a Europei, inclusiv în Moldova?

Departamentul de Stat al SUA alocă în fiecare an circa 1,5 miliarde de dolari la nivel global. Bugetul anual pentru Europa şi Asia, administrat de biroul nostru, este de circa 130 de milioane de dolari pentru programe în 29 de ţări şi unele programe regionale. Aceasta e asistenţa pentru reforma organelor de drept, în special reforma poliţiei, combaterea traficului de fiinţe umane şi a criminalităţii cibernetice şi reforma sectorului justiţiei. În acelaşi timp, Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) are programe de asistenţă în probleme de drept civil şi administrarea instanţelor judecătoreşti, plus proiecte de asistenţă a poliţiei de frontieră, din alte fonduri. Bugetul alocat pentru proiectele curente în Republica Moldova este de 3,2 milioane de dolari, USAID are un program multianual pe sectorul justiţiei de circa 9 milioane de dolari timp de patru ani, iar asistenţa acordată în proiectele ce ţin de frontiera de stat e de circa 15 milioane de dolari. Adjuncta secretarului american de stat Victoria Nuland a anunţat în timpul vizitei din 30 martie o asistenţă adiţională de 10 milioane de dolari pentru sporirea securităţii frontierelor, unul dintre cele mai importante aspecte în aplicarea legii.

Este prima dumneavoastră vizită în Moldova. Cu ce scop aţi venit şi care sunt primele concluzii?

Timp de două zile am avut întrevederi cu oficiali, cu reprezentanţii societăţii civile şi cu cei ai Procuraturii Generale, ca să înţelegem priorităţile Moldovei pe domeniile în care oferim asistenţă. Am văzut angajamentul tuturor de a urma calea reformelor începute. Viceministrul de Interne, Serghei Diaconu, s-a arătat conştient de provocările pe care şi le-a setat guvernarea şi a manifestat o voinţă clară de a reforma poliţia, aşa ca moldovenii să aibă încredere în acest segment. Am vorbit despre activitatea Academiei de Poliţie, schimbarea curriculei şi aplicaţiilor practice. Chiar dacă generezi angajaţi noi, tineri, dar dacă sunt educaţi în acelaşi sistem sovietic, schimbările vor întârzia. La Procuratură am discutat despre noul concept de reformare a instituţiei, modalităţile de evaluare a procuraturilor şi posibilităţile de a efectua schimburi de experienţă în străinătate. Cred că ţara voastră are aspiraţii ca să-şi îmbunătăţească instituţiile, să răspundă aşteptărilor cetăţenilor săi şi asta e cel mai important. Atât în discuţia cu viceministrul Diaconu, cât şi cu procurorul general, ambii au accentuat importanţa schimbării mentalităţii, o adevărată provocare pentru care nici banii, nici înlocuirea unei legi nu sunt suficiente. E vorba de voinţă politică, de schimbarea atitudinii, a modului în care funcţionează instituţiile statului, pe de-o parte, şi a mentalităţii populaţiei, de cealaltă. Nu se întâmplă imediat, ţine atât de dorinţa funcţionarilor din birouri, cât şi de insistenţa cetăţenilor, a societăţii civile, a presei, ca schimbarea să se întâmple. Dacă e să privim la cele întâmplate în Ucraina în ultimele luni, oamenii au ieşit în stradă din cauza nemulţumirii faţă de performanţele statului. Cu siguranţă, voi nu vă doriţi aceeaşi situaţie, deci e important ca ţara să avanseze pe calea dorită.

Când Uniunea Europeană poartă negocieri în procesul de aderare a unei ţări la UE, capitolul referitor la justiţie este, după cum le place europenilor să spună, „primul de deschis, ultimul de închis“

Cum pot fi moldovenii siguri că multitudinea de granturi şi donaţii oferite ţării noastre sunt administrate eficient?

Când discutăm despre asistenţă, nu e vorba că eliberăm un cec şi dăm banii cuiva la mână. Unele tipuri de asistenţă înseamnă mai mult decât suport bugetar direct. Bunăoară, ceea ce oferim noi se materializează în proiecte. Spre exemplu, în combaterea traficului de fiinţe umane, conlucrăm cu reprezentanţa Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) la Chişinău. Nu e vorba ca Guvernul american să dea bani Guvernului Moldovei, ci contribuim cu o anumită sumă la OIM, ei elaborează proiecte de susţinere a Comitetului Naţional pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, ajută cu asistenţa victimele, desfăşoară traininguri, lucrează cu autorităţile de stat şi ONG-uri, fac rapoarte. Luna viitoare vom raporta inspectorilor noştri cum am cheltuit banii. Ducem o evidenţă permanentă şi asigurăm transparenţă deplină. Alte proiecte pe care le implementăm aici implică traininguri. Organizaţia americană non-guvernamentală Asociaţia Barourilor Americane (ABA), constituită din specialişti care se focusează pe susţinerea oamenilor legii, desfăşoară aici traininguri pentru anchetatori, procurori, avocaţi ai apărării, pentru a înţelege rolul lor în sistem şi modul în care pot lucra eficient împreună. USAID implementează un proiect privind dotarea sălilor de judecată cu echipament de înregistrare audio şi video, care permite monitorizarea procesului de judecată, şi un alt program de distribuire aleatorie a dosarelor către judecători. Astfel, se asigură o justiţie eficientă şi corectă, poţi vedea care judecător şi câte dosare a examinat, deci se reduce posibilitatea de corupere a magistraţilor. Totul trebuie analizat, proiect după proiect. Mai avem un proiect mare ce ţine de creşterea capacităţilor laboratoarelor criminalistice. Astăzi majoritatea investigaţiilor se bazează pe mărturii. „Găseşte pe cineva, fă-l să vorbească, semnează procesul-verbal“. E o probă? Poate da, poate nu. Dacă îţi doreşti un sistem legal modern, trebuie să-ţi bazezi procesul de investigare pe probe. Pentru a face acest lucru, sunt necesare mijloace moderne de colectare a probelor şi de analiză a datelor. Astăzi este în proces de renovare un laborator de expertiză criminalistică de clasă mondială, pentru care noi şi UE vom procura echipament specializat. Din nou, e vorba de lărgirea capacităţilor de lucru ale poliţiei, ajustarea sistemului la standardele internaţionale.

Rezultatele pe care le înregistrează ţara noastră sunt pe măsura aşteptărilor?

Cred că sondajele de opinie sunt cel mai bun mod de a judeca succesul acestor eforturi. Odată ajuns aici, am întrebat, în primul rând, care dintre instituţiile statului se bucură de un nivel înalt de încredere şi care nu. Am înţeles că cel mai mic nivel de încredere e faţă de judecători şi procurori, o situaţie similară cu cea din Ucraina. Provocarea este clară. Totuşi, am înţeles că în ultimele 18 luni opinia oamenilor faţă activitatea poliţiei s-a îmbunătăţit. Viceministrul de Interne s-a arătat mândru că, în comparaţie cu situaţia de acum doi ani, moldovenii au o atitudine mai bună faţă de felul în care se aplică legea – un lucru important pentru că în sistemul sovietic din care vine Moldova, poliţia era un instrument de control, iar astăzi ţara voastră se îndreaptă spre Occident, unde poliţia se află în slujba cetăţenilor. Un alt aspect ce ţine de reforma procuraturii e că pe viitor procurorii vor fi implicaţi doar în cazuri penale, astăzi ei gestionează şi dosare civile. Şi aici mai persisă rămăşiţele fostului sistem sovietic, când procurorii aveau mult mai multe atribuţii. Desigur că schimbările nu se vor întâmpla peste noapte, va fi o perioadă de tranziţie de trei ani, odată ce legea va fi votată în Parlament. Procesul de reforme durează în timp, iar rolul nostru e să-l susţinem.

Cât de importantă este reforma justiţiei pentru ţara noastră?

Când Uniunea Europeană poartă negocieri în procesul de aderare a unei ţări la UE, capitolul referitor la justiţie este, după cum le place europenilor să spună, „primul de deschis, ultimul de închis“. Sectorul justiţiei este cea mai mare provocare când e vorba de alinierea la standardele europene şi de aspiraţiile cetăţenilor. Moldova, Ucraina şi Georgia sunt trei ţări din Parteneriatul Estic unde nu e vorba de negocierea unei căi directe de a deveni membri, dar există acordurile de asociere. Şi în acest caz, sectorul justiţiei este un domeniu critic, chiar şi doar pentru semnarea acordului, un pas pe care urmează să-l facă şi Moldova.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: