Expert-Grup: Majoritatea promisiunilor electorale nu sunt justificate financiar

Expert-Grup: Majoritatea promisiunilor electorale nu sunt justificate financiar

Candidaţii înscrişi în cursa electorală pentru alegerile prezidenţiale lansează promisiuni, mai ales în domeniile social şi economic, care nu sunt fezabile din punct de vedere financiar. Concurenţii nu specifică cum şi de unde vor mobiliza resursele financiare necesare şi ce instrumente vor pune în practică pentru implementarea promisiunilor făcute, transmite IPN.

Ştiri pe aceeaşi temă

Spre exemplu, conform celor mai conservative calcule, promisiunile electorale ale lui Igor Dodon sunt estimate la circa 120 de miliarde de lei pentru mandatul de patru ani sau 10-11% din PIB şi 37% din bugetul public naţional estimat pentru această perioadă de timp. Constatările se conţin într-o analiză realizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Autorii analizei menţionează că Maia Sandu vine cu un program de 50-55 de miliarde lei sau circa 5% din PIB, iar promisiunea Violetei Ivanov de a majora pensia minimă la 5 mii de lei necesită o finanţare de circa 25 de miliarde lei pe an sau o sută de miliarde de lei pentru întreg mandatul de patru ani. Potrivit autorilor, în contextul în care deficitul bugetar în 2020 este estimat la 8% din PIB, iar sistemul de pensionare este unul deficitar, este evident că marea majoritate a acestor promisiuni electorale nu sunt fezabile. Chiar dacă se menţionează apelarea la finanţare externă, din Vest şi Est, aceasta nu va fi suficientă, având în vedere magnitudinea promisiunilor electorale.

De exemplu, Renato Usatîi a venit cu promisiuni centrate pe lupta cu corupţia, ceea ce este binevenit, menţionează autorii, având în vedere mandatul prezidenţial, dar şi faptul că acest flagel subminează toate celelalte domenii de dezvoltare a ţării. Cu toate acestea, unele acţiuni promise de Usatîi nu par fezabile din cauza depăşirii mandatului prezidenţial, dar şi a lipsei detaliilor privind sursele de finanţare şi instrumentele concrete de realizare. În analiză se menţionează că îngrijorări mai trezeşte şi înclinaţia lui Renato Usatîi spre modelul de stat prezidenţial autoritar, fapt relevat de unele promisiuni care vizează lupta cu corupţia şi referinţele la modelul Singapore pentru promovarea reformelor, care nu corespund Constituţiei Republicii Moldova şi alimentează riscuri majore pentru funcţionarea economiei şi democraţiei.

În cazul lui Andrei Năstase, multe din angajamente nu se încadrează în mandatul funcţiei prezidenţiale sau sugerează că, în dorinţa de a face dreptate, acesta ar fi gata să depăşească anumite limite de demarcaţie a separării puterilor în stat. În plan socio-economic, Năstase are ca prioritate creşterea calităţii vieţii oamenilor, însă obiectivul de stabilire, în Constituţie, a venitului minim peste pragul sărăciei, inclusiv pensia minimă de 2500 lei, este mai degrabă populist şi ne-sustenabil reieşind din cadrul de resurse existent.

În analiză se menţionează că angajamentele electorale ale lui Octavian Ţîcu, promotor al unionismului şi vectorului euro-atlantic, se pliază mai mult sau mai puţin pe atribuţiile funcţiei şefului statului prevăzute în Constituţie. Esenţa promisiunilor sale electorale se rezumă la scoaterea ţării din izolare internaţională şi proiecte de integrare economică, educaţională şi securitate cu România. Liderul PUN nu a venit cu anumite estimări privind costurile necesare, sursele de finanţare şi instrumentele prin care intenţionează să-şi transpună în realitate agenda electorală. Totodată, lipseşte viziunea candidatului faţă de o serie întreagă de domenii şi provocări prin care trece Republica Moldova.

Adept al unionismului şi al integrării europene prin unirea cu România, Dorin Chirtoacă a venit cu un program menit să promoveze realităţile socio-economice mai bune de dincolo de Prut. Având în vedere că în realităţile actuale, la modul practic nu există o foaie de parcurs pentru înfăptuirea Unirii, iar România şi Republica Moldova rămân două state distincte, promisiunile date par mai degrabă un miraj. De altfel, probabil anume lipsa unor abordări mai pragmatice din partea candidaţilor unionişti explică scorurile electorale ale acestora de la ultimele scrutine electorale, care sunt net inferioare cotei alegătorilor din sondaje care, la un eventual referendum, ar vota pentru unirea cu România

Analiza a fost realizată de Expert-Grup, în parteneriat cu Friedrich Ebert Stiftung Moldova.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările