Economiştii se arată fascinaţi de creşterea economică a Republicii Moldova

În acelaşi timp specialiştii spun că rămânem cu aceleași probleme economice ce durează deja un deceniu: creşterea este bazată pe consum, iar cererea mare de mărfuri generează majorarea preţurilor şi nicidecum consumul creşterea producţiei.

Deși în trimestrul II al anului 2001 creșterea economică a fost inferioară celei din trimestrul precedent, aceasta nu neapărat reprezintă motiv pentru îngrijorare, susţine Ana Popa, economist la Expert-Grup, care spune că se aștepta la temperarea ritmului de avansare a economie şi remarca îmbuntăţirea structurii formării PIB-ului.

Astfel, cu o ușoară temperare, economia Republicii Moldova continuă să avanseze cu ritmuri relativ înalte în comparaţie cu ţările din regiune, avansând în primul semestru al anului 2011 cu 7,5%.

Ana Popa se arată chiar fascinată de structura creşterii PIB-ului în această perioadă. „Aceasta pare să fie influenţată nu doar de consum, ci și de sporirea investiţiilor, exportul avansează mai puternic ca importul, iar valoarea adăugată brută a crescut mai puternic decât impozitele pe produse", afirma expertul.

Consumul final este încă principalul motor al creșterii economice

În opinia economistei „Cu siguranţă, consumul final cu sporul de 10,9%, este încă principalul motor al creșterii. Dar, în acest an am asistat și la avansarea puternică a formării brute de capital fix. Astfel, au fost atinse rate de creștere celor similare din anii 2007-2008, atunci când pentru prima dată s-au iscat speranţele unei creșteri bazate pe investiţii, care însă au fost spulberate în scurt timp. Într-adevăr, și datele privind investiţiile în active materiale pe termen lung indică o relansare puternică a activităţii investiţionale, inspirând, în mod precoce, o prea mare încredere. Investiţiile în capital fix au crescut cu 31,8% în semestrul I, aceasta fiind chiar mai mult decât în anii anteriori crizei. Totuși, dacă în perioada dinaintea crizei, contribuţia esenţială la creșterea investiţiilor o aveau lucrările de construcţie și montaj, atunci, în anul 2011, investiţiile în echipamente și utilaje reprezintă principala sursă a creșterii. Deși poate fi privită cu optimism, indicând relansarea puternică a economiei și așteptările pozitive ale agenţilor economici, există anumiţi factori care au amplificat dorinţa companiilor de a investi. Ultimul an al "paradisului fiscal" cu cota zero pentru venitul reinvestit a determinat mulţi agenţi economici să investească în avans în 2011, pentru a evita impozitarea la cota de 12% începând cu anul viitor. O dovadă a acestui fapt este creșterea puternică a stocului de utilaj nemontat (cu 46,8%). De asemenea, din structura investiţiilor străine directe în trimestrul I al anului 2011 este vizibilă creșterea puternică a venitului reinvestit (de circa 6 ori), pe când evoluţia capitalului social a avut o evoluţie relativ modestă", notează Ana Popa.

Potrivit expertului, „creșterea mai puternică a exporturilor decât a producţiei industriale și fără o majorare corespunzătoare a numărului de ore lucrate în economie se datorează parţial lichidării stocurilor acumulate pe parcursul crizei economice". Astfel exportul a crescut de două ori mai rapid ca importul, astfel încât această perioadă poate intra în istorie datorită succesului remarcabil.

În economie nu se mai creează locuri de muncă

Și pe partea de producţie s-a înregistrat o creștere aparent sănătoasă. Creșterea valorii adăugate brute (VAB) a fost mai puternică decât creșterea impozitelor pe produs, lucru lăudabil. De asemenea, aceasta a fost mai omogenă și nu a avut loc doar cu contribuția serviciilor de comerţ. Cererea internă şi externă a susţinut producţia industrială, VAB în sector sporind cu 9.8%. De asemenea și ritmul de creștere a serviciilor mai avansate, ca transporturi si telecomunicații, s-a accelerat. Doar vulnerabilitatea sectorului agricol mai persistă, rata de creștere fiind mai modestă și probabil încă să se reducă până la finele anului.
Este oare vorba de schimbarea modelului de creștere economică? Tranzităm spre creșterea bazată pe investiții?, se întreabă Ana Popa.
„Am dori să credem aceasta, dar ar fi o constatare precoce pentru că rămânem cu aceleași probleme ce durează deja un deceniu:
- Creșterea economică bazată pe consum este însoţită de o rată înaltă a inflației. Astfel, creşterea cererii agregate cauzează mai degrabă majorarea preţurilor decât creşterea producţiei şi a ocupării forţei de muncă;
- Într-adevăr, în economie nu se mai creează locuri de muncă. În Trimestrul II numărul populației ocupate chiar s-a diminuat ușor. Iar ca răspuns la această situaţie crește numărul emigranţilor;
- Investiţiile în capital fix cresc. Dar imediat ce adevăratul motiv - cota zero de impozitare a venitului reinvestit - se va epuiza la sfârșit de an, am putea asista la o temperare a ritmului de creștere sau chiar o evoluţie mai dramatică;
- Perspectivele economice șubrede ale marilor economii, inclusiv a unor parteneri importanţi ai Republicii Moldova, și posibilitatea unei crize economice globale repetate pot afecta volumul de remitențe, ISD și export. Deși aceste riscuri nu sunt imediate, și pe termen scurt economia Moldovei va continua trendul ascendent;
- pe termen mediu impactul acestora ar putea fi dezastruos, în cazul în care țara nu va fi pregătită și potenţialele riscuri vor fi ignorate".