Stratfor: Instabilitatea Republicii Moldova ar putea constitui şansa României. Banca Naţională a României ajută sectorul bancar de la Chişinău

Banca Naţională a României a trecut Prutul. Foto Adevărul

Agenţia Stratfor constată o creştere a influenţei României în Republica Moldova, alături de sprijinul pentru apropierea de UE fiind amintită implicarea Băncii Naţionale a României într-un proiect de reformă a sistemului bancar de la Chişinău, zguduit recent de devalizarea mai multor bănci care pune în pericol stabilitatea economică a întregii ţări.

Pornind de la constatarea că România şi Republica Moldova sunt din ce în ce mai apropiate, agenţia americană de analiză aminteşte de trecutul istoric comun al celor două ţări, menţionând că reunificarea pare totuşi destul de improbabilă în acest moment. ”În contextul confruntării dintre Rusia şi Occident, eforturile României vor fi complicate de diviziunile interne ale Republicii Moldova şi de opoziţia rusă. În orice caz, Bucureştiul ar putea să îşi crească în mod semnificativ influenţa în sectorul financiar al Chişinăului, aflat în suferinţă”, se afirmă într-o analiză Stratfor care poartă titlul ”Instabilitatea Republicii Moldova ar putea constitui şansa României”.

Proiectul reunificării

Descrisă drept ”o ţară mică, dar strategică”, Republica Moldova constituie în viziunea Stratfor o componentă importantă în actuala confruntare dintre Moscova şi Occident. ”Atât Rusia cât şi Uniunea Europeană se află într-o competiţie pentru a câştiga influenţă în Republica Moldova, fie prin sprijinirea partidelor politice şi a mişcărilor sociale, prin atragerea Chişinăului în blocurile comerciale rivale sau prin intensificarea cooperării în domeniul securităţii”, arată analiza Stratfor. În aceste condiţii este amintit faptul că Republica Moldova a ales traseul european prin semnarea unui Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, iar România a fost un sprijinitor puternic al eforturilor Chişinăului de integrare în lumea occidentală.

Amintind de istoria comună a României şi Republicii Moldova, de anexarea ţaristă a Basarabiei din 1812 şi de ocupaţia sovietică din 1940, Stratfor arată că o parte a populaţiei Republicii Moldova a cerut şi încă cere reunificarea cu România, însă guvernarea a ales să-şi păstreze statutul de independenţă. Chiar şi a aşa, România a menţinut legături economice şi politice strânse cu Republica Moldova, iar după aderarea la Uniunea Europeană a devenit avocatul Chişinăului pentru integrarea în blocul continental.

Fragilitatea Republicii Moldova

Din 2009 încoace, guvernele de la Chişinău au favorizat apropierea de UE, însă diviziunile dintre partidele pro-europene şi cele orientate către Moscova au creat un blocaj politic. Stratfor descrie evoluţiile politice recente de la Chişinău arătând că premierul Chiril Gaburici a fost silit să demisioneze în mijlocul unui scandal în care se confruntă procurorii cu băncile şi sectorul bancar de la Chişinău. Căderea guvernului Gaburici a dus la oprirea programelor de asistenţă financiară ale UE, FMI şi Băncii Mondiale. În urma acestor evoluţii cel mai mult au avut de câştigat partidele care reprezintă interesele Moscovei la Chişinău.

Şansa României

”Criza politică din Republica Moldova - şi mai ales dificultăţile financiare din ce în ce mai mari ale ţării – ar putea asigura o şansă pentru România”, susţine Stratfor. Agenţia americană apreciază că instabilitatea economică a Republicii Moldova provocată de corupţie ar putea explica creşterea sprijinului populaţiei pentru reunificarea cu România. Stratfor aminteşte de Marea Adunare Naţională de la Chişinău din 5 iulie organizată de gruparea Acţiunea 2012 şi de marşul tinerilor de la Chişinău la Bucureşti. ”Preşedintele Iohannis nu s-a întâlnit cu protestatarii ajunşi la Bucureşti, însă a declarat că oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi într-o bună zi nu doar în Uniune, ci şi în comuniune”, scrie Stratfor arătând că ”astfel de comentarii indică faptul că elita politică românească nu susţine reunificarea, însă Bucureştiul rămâne un sprijinitor cheie al unor legături mai strânse cu Chişinăul în contextul Uniunii Europene. Deşi tonul lui Iohannis nu este foarte diferit de mesajul diplomatic obişnuit al României, totuşi cuvântul comuniune folosit de preşedintele României indică o abordare mai realistă, care face aluzie la formarea unei comunităţi – o reţea de relaţii economice şi politice care să întărească relaţiile bilaterale şi să sprijine ambiţiile europene ale Republicii Moldova”.

Implicarea BNR la Chişinău şi influenţa financiară a Moscovei

Înaintea întâlnirii dintre preşedinţii Iohannis şi Timofti din 8 iulie, o delegaţie a Băncii Naţionale a României a făcut o vizită semnificativă la Chişinău. Scopul oficial a fost lansarea unui proiect sprijinit de Uniunea Europeană pentru întărirea capacităţii Băncii Naţionale a Republicii Moldova (BNM) de reglementare şi supervizare a sectorului bancar. Proiectul în valoare de 1,2 milioane euro va asigura asistenţă tehnică pentru BNM din partea unui consorţiu format din Banca Naţională a României şi banca centrală a Olandei. ”Proiectul este lansat într-un moment cheie pentru economia Republicii Moldova, care suferă în urma dispariţiei a peste 1 miliard de dolari, echivalentul a peste 12 procente din produsul intern brut al ţării, bani care au dispărut recent din cele trei cele mai mari bănci de la Chişinău, ceea ce a provocat un scandal de corupţie”, apreciază Stratfor.

”Deşi toate acestea oferă o serie de oportunităţi pentru România, Bucureştiul ştie foarte bine că se confruntă cu obstacole în ceea ce priveşte întărirea influenţei sale la Chişinău. Multă vreme Rusia a fost cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, însă embargourile motivate politic au dus la scăderea exporturilor către Rusia şi o creştere a exporturilor către România şi UE. În orice caz Moscova îşi păstrează o prezenţă importantă în sectorul financiar din Republica Moldova. Aproximativ 70% din sectorul bancar este controlat de capitalul rusesc. Slăbiciunea financiară crescândă a Republicii Moldova, alături de abilitatea şi dorinţa României de a ajuta la reabilitarea unora din problemele economice ar putea deveni un subiect de interes pentru ambele părţi în viitor”, concluzionează Stratfor.