Integrarea economică a Republicii Moldova în UE are loc „cu două viteze“

Uzina de producere a plasei de construcţie din ZEL Valcanes, una dintre puţinele companii moderne din provincie FOTO: Adevărul

Parafarea Acordului de Liber Schimb cu UE ar putea duce la creşterea decalajului în dezvoltare dintre Chişinău şi provincie, constată economiştii

Apropierea momentului de parafare a Acordului de Asociere cu UE şi a celui de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv stârneşte mai multe îngrijorări legate de efectele acestor paşi asupra economiei Republicii Moldova. Temerile vizează, în special, gradul de pregătire a companiilor autohtone pentru a concura cu cele din Uniunea Europeană.

Economistul Andrei Babin susţine într-un studiu că asocierea politică şi economică a ţării noastre la UE are un potenţial enorm de a schimba modul de funcţionare a economiei moldoveneşti, dar şi modul de activitate al factorilor decizionali. În acelaşi timp, el constată „neglijarea de către Ministerul Economiei a dimensiunii macroeconomice determinante a competitivităţii Republicii Moldova“.

„Argumentul de bază prezentat de minister în foaia de parcurs este că mediul macroeconomic şi evoluţia acestuia depinde de Banca Naţională şi acordurile negociate de către Guvern cu Fondul Monetar Internaţional. Deşi, în termeni generali acest punct de vedere pare a fi corect, performanţa economică a ţării noastre din ultimul deceniu arată un tablou mult mai nuanţat. Republica Moldova are o structură economică ce o face vulnerabilă la şocurile provenite de la partenerii externi, iar unele aspecte ale evoluţiei macroeconomice depind nemijlocit de politicile promovate de Ministerul Economiei“, susţine Andrei Babin.

COMPANIILE, CONCENTRATE ÎN CHIŞINĂU

Expertul constată şi o altă deficienţă majoră cu implicaţii negative asupra competitivităţii: concentrarea investiţiilor atât după mărime, cât şi după distribuţia geografică a acestora.

„Studiile realizate de Banca Mondială relevă că în 2009 circa 71% din companii erau concentrate în Chişinău, iar între anii 2003-2009 peste 85% din firmele nou create au fost localizate tot în Capitală. Aceste cifre indică o Moldovă cu două viteze: Chişinăul şi restul ţării“, menţionează economistul Andrei Babin.

În opinia lui Babin, acest aspect este îngrijorător deoarece există riscul să se mărească decalajul dintre Chişinău şi restul ţării. Expertul recomandă dezvoltarea conceptelor de competitivitate regională şi studierea posibilităţii reformării teritorial-administrative cu scopul de a reduce decalajul economic dintre diferite regiuni ale Moldovei şi de a crea premise pentru o creştere economică cu adevărat incluzivă. 

CONSTRÂNGERILE DE BAZĂ

Principalele constrângeri din foia de parcurs privind crearea zonei de liber schimb cu UE ţin de accesul la finanţe, resursele umane, infrastructura transportului şi energetică, societatea informaţională, facilitarea comerţului, politica şi administrarea fiscală, concurenţa, cercetările ştiinţifice şi inovaţiile.