Cărbunele ne va scăpa de Gazprom
0
Savanţii de la Academia de Ştiinţe consideră că Moldova și-ar putea reduce dependenţa de gazul rusesc doar utilizând pe scară largă alte resurse energetice. Autorităţile susţin că, în curând, ar putea începe construcţia unei mari centrale electrice, care va funcţiona pe bază de cărbune.
Până în anul 2030, Republica Moldova ar putea să-şi reducă semnificativ dependenţa de gigantul rus Gazprom.
„Pentru asta ţara noastră trebuie să treacă la utilizarea pe larg a cărbunelui în sectorul energetic, astfel încât cota acestui combustibil în balanţa energetică să crească de la 6%, cât e în prezent, până la 46% în 2030", spune Sergiu Robu, cercetător la Institutul de Energetică al Academiei de Ştiinţe.
Potrivit unui scenariu de dezvoltare a sectorului energetic elaborat de Sergiu Robu împreună cu alţi specialişti, deja în 2015 ţara noastră ar trebui să dispună de o centrală electrică pe bază de cărbune. Instalaţia ar urma să aibă o capacitate de 150 de MW şi să producă anual circa un miliard de kWh de energie electrică.
INVESTIŢII DE 1,3 MILIARDE DE EURO
Conform estimărilor specialistului, până în 2030 capacitatea de generare a centralelor electrice pe bază de cărbune ar trebui să crească până la 755 de MW, asigurând circa 60% din necesarul de curent al ţării. Mai mult, o parte din energia electrică produsă ar putea fi exportată.
În urma acestei schimbări, cota gazelor în balanţa energetică a Republicii Moldova se va reduce de aproape două ori, până la 38%. Valoarea totală a investiţiilor necesare pentru realizarea acestor planuri va depăşi 1,3 miliarde de euro.
PROIECTE CE BAT PASUL PE LOC
Singurul proiect de construcţie a unei centrale electrice pe bază de cărbune a fost iniţiat la finele anului 2008. Atunci firma United Energy Moldova, parte a grupului ceh J&T Finance Group, a semnat un acord cu Guvernul Republicii Moldova. Documentul prevedea edificarea unei centrale electrice la Ungheni cu o capacitate de 350 MW, pentru care compania urma să investească circa 600 de milioane de euro.
Demararea construcţiei era planificată pentru primul trimestru al anului 2009, iar finalizarea - în 2013.
Acum, pe locul unde urma să fie amplasată noua staţie electrică se află doar un bolovan, pus ca piatră de temelie şi sfinţit la 23 martie 2009 în prezenţa lui Vladimir Voronin, şeful statului de atunci.
Proiectul s-a blocat din cauza crizei economice din regiune, dar şi a problemelor de coordonare. Una din condiţiile impuse de investitorul ceh era construcţia liniei electrice de interconexiune Ungheni-Iaşi de 400 kV, prin intermediul căreia ar fi putut livra curent electric pe piaţa Uniunii Europene.
„Construcţia acestei linii electrice a fost discutată şi în cadrul primei şedinţe comune a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău. Fără o coordonare cu autorităţile române, proiectul nu poate demara", ne-a precizat viceministrul Economiei, Ilarion Popa.
Totuşi, autorităţile de la Chişinău, dar şi investitorul ceh speră să înceapă edificarea centralei de la Ungheni deja la anul.
CET-uri vechi şi ineficiente
În Republica Moldova funcţionează trei CET-uri pe bază de gaz, dar care pot produce energie electrică şi pe bază de păcură. Ţara noastră mai dispune de o mică hidrocentrală pe râul Prut. Aceste instalaţii sunt în stare să asigure doar 25% din necesarul de curent al ţării. Restul este importat din Ucraina sau cumpărat de la Centrala electrică de la Cuciurgan, controlată de grupul rus Inter RAO EES. Energia produsă de cele trei CET-uri este de aproape 2-3 ori mai scumpă decât al unor centrale similiare din regiune, din cauza gradului mare de uzură.
Se încarcă comentariile...
