Avem mai multe piersici decât putem vinde

În livada familiei Lungu din Sângera lucrează şi buneii, şi nepoţii Foto: Tudor Iovu

În primele şapte luni ale anului, Moldova a exportat cu peste 40% mai multe fructe în stare proaspătă decât în aceeaşi perioadă din 2012. Cu toate acestea, mulţi fermieri s-au pomenit că nu-şi pot vinde producţia.

 După seceta şi recolta slabă din 2012, în acest an livezile şi podgoriile sunt doldora de fructe şi struguri. Şi dacă la struguri culesul este abia la început, la piersici sezonul se apropie de final. Mulţi producători agricoli se jeluie însă că nu au unde să-şi vândă producţia, iar dacă şi au cumpărători, preţul oferit este foarte mic.
Piersicii, bunăoară, se vând la piaţa angro cu 3-4 lei pentru un kilogram, de aproape două ori mai ieftin decât anul trecut. La prune preţurile sunt şi mai mici.

Culeg doar cât pot vinde la piaţă

Pelagheea Lungu din oraşul Sângera, municipiul Chişinău, care deţine o mică livadă de aproape cinci hectare de prune, piersici şi caise, spune că dacă în alţi ani aveau cumpărători din Ucraina pentru producţia lor, în acest an aceştia nu au mai venit.

„Este primul an când livada de piersici a rodit aşa de bine. 2011 a fost primul an când a dat rod, iar anul trecut plantaţia a fost lovită de îngheţ. Avem două puncte de comercializare şi vindem zilnic acolo fructele pe care le-am cules. Am vinde şi mai mult, dar au dat năvală producătorii din sudul Moldovei şi la piaţa angro din Chişinău nici nu ne băgăm, căci rămânem doar cu paguba“, ne povesteşte Pelagheea Lungu. Potrivit fermierei, dacă va continua aşa, va fi greu să-şi scoată banii investiţi acum şase ani pentru plantarea livezii.

Într-o situaţie asemănătoare se află şi gospodăriile mari. „Recolta e foarte bogată, dar preţul de trei lei pentru un kilogram pe care ni-l dau angrosiştii nici măcar nu ne acoperă costurile“, se plânge şi Nicolae Dragan, preşedintele unei mari gospodării agricole din satul Copceac, din UTA Găgăuzia, care are o livadă de circa 74 de hectare de piersici.

În loc să se bucure, se plâng de recolta bogată

„Producătorii noştri au probleme mari şi când nu este roadă şi atunci când recolta e bogată. Aşa că, în loc să se bucure de supraproducţia de piersici, ai noştri se jeluie“, constată Mihai Suvac, şeful Direcţiei politici de producţie şi reglementări de calitate a produselor vegetale, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA).

Potrivit lui Suvac, mulţi dintre cei care au plantat livezi de piersici nu prea s-au gândit ce vor face cu producţia. „În mod normal, aceştia ar trebui să aibă la început de sezon contracte cu potenţialii cumpărători şi astfel n-ar ajunge la situaţia că nu au ce face, de exemplu, cu recolta de piersici“, explică oficialul.

În opinia funcţionarului de la Agricultură, o soluţie ar fi ca producătorii să se asocieze ca să poată furniza cantităţi mai mari comercianţilor şi exportatorilor. Totodată, oficialul  le recomandă fermierilor să aibă un dialog cu fabricile, care ar putea procesa o parte din fructe. „Ce folos că au un consiliu de produs la care li se oferă posibilitatea de a discuta între ei, dar şi cu procesatorii, pentru a găsi soluţii, dacă nu se pot reuni?“, a mai afirmat responsabilul.

7.300 de hectare. Aceasta este suprafaţa livezilor de piersici din Republica Moldova. Dintre acestea, 5.800 de hectare dau rod.

Comercianţii şi exportatorii susţin însă că la mijloc e şi recolta bogată de fructe din Ucraina şi Rusia, unde se ducea o mare parte din producţia moldovenească. În plus, luna august e sezonul concediilor şi cererea pe pieţele de desfacere scade semnificativ.

Piersicii din Moldova, la mare căutare în Rusia

Victor Avram, proprietarul firmei Codru ST din Străşeni şi unul din liderii Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct“, explică situaţia şi prin calitatea proastă a producţiei autohtone. „O mare parte din livezi a fost afectată de ploi, iar dacă aspectul fructelor a avut de suferit, şi preţul este mai mic“, spune producătorul.

„Piersicii din Moldova sunt la mare căutare şi în Rusia, şi în Belarus, şi în Kazahstan. Din păcate, noi nu putem asigura cantităţi mari de fructe, care să corespundă cerinţelor. E nevoie de linii de ambalare, de linii de calibrare etc. Fără aceasta e greu să ai acces pe pieţele de desfacere şi să obţii şi preţuri bune“, mai susţine Victor Avram.

Conform datelor oficiale, în Republica Moldova sunt 7.300 de hectare de livezi de piersici, dintre care 5.800 sunt de rod. Potrivit specialiştilor, de pe aceste suprafeţe se strâng anual 10.000-15.000 de tone de fructe, deşi, dacă ar fi aplicate tehnologii avansate, recolta ar trebui să fie de trei-patru ori mai mare.