Autorităţile vor să facă din Inspecţia Financiară un „super-controlor“

Inspecţia Financiară va putea controla toate companiile, indiferent dacă au sau nu relaţii cu entităţile publice. Experţii critică proiectul propus de Ministerul Finanţelor, menţionând că el contravine Acordului de Asociere cu UE

Programul de dezvoltare strategică (PDS) pentru anii 2014-2016 al Inspecţiei Financiare, elaborat de Ministerul Finanţelor, prevede extinderea semnificativă a competenţelor instituţiei. Angajaţii Inspecţiei Financiare vor avea dreptul să efectueze controale şi la companiile private, indiferent dacă acestea au relaţii economice cu instituţiile publice.
Inspectorii financiari vor avea dreptul să opereze controale economice şi la persoanele fizice care practică activitatea de întreprinzător. E adevărat că numai în cazurile ce ţin de „respectarea disciplinei de preţ la produsele de importanţă socială“, adică la producători şi comercianţi de lapte, pâine, crupe etc. Totodată, angajaţii Inspecţiei financiare ar urma să se ocupe şi de investigarea penală a fraudelor.

INSPECŢIA PREIA DIN FUNCŢIILE CNA

Autorităţile argumentează modificările prin faptul că după reorganizarea CCCEC în Centrul Naţional Anticorupţie s-a format un vacuum legislativ – competenţele de cercetare a contravenţiilor şi infracţiunilor economice, inclusiv sub aspect financiar, nu au fost transmise
niciunui organ abilitat cu funcţia de control. În consecinţă, este încetată urmărirea penală pe marginea multor cazuri ce necesită efectuarea reviziei financiare, pe motiv că nu există un organ competent care ar putea exercita o astfel de activitate.

Viorel Pârvan, expert juridic la IDIS Viitorul, susţine într-un studiu că extinderea competenţelor de control ale instituţiei asupra sectorului privat contravine angajamentelor Republicii Moldova stipulate în Acordul de Asociere cu UE, precum şi mai multor documente de politici naţionale.

RISC DE CONTROALE „LA COMANDĂ“

„Aceste angajamente prevăd pentru Inspecţia Financiară doar competenţa de control a veniturilor şi cheltuielilor publice, nicidecum o extindere a acestora asupra companiilor private“, afirmă expertul.

Potrivit lui Pârvan, sub acoperirea sintagmei „produse de importanţă socială“, inspectorii vor putea efectua controale la agenţii economici privaţi în toate cazurile „în care vor considera necesar“.
Juristul este de părerea că adoptarea acestei iniţiative va duce la dublarea competenţelor Inspecţiei Financiare cu cele ale Inspectoratului Fiscal, Serviciului Vamal şi Ministerului Afacerilor Interne. „În plus, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor este o activitate specială ce ţine de competenţa organelor de urmărire penală şi a instanţelor de judecată“, menţionează Viorel Pârvan.

Şi membrii Agendei Naţionale de Business critică proiectul, menţionând într-un aviz că autorităţile ar trebui să fie preocupate de asigurarea independenţei Inspecţiei Financiare pentru a evita transformarea acesteia într-un instrument de presiune politică, prin intermediul controalelor „la comandă“, în mod special în timpul campaniilor electorale.

În competenţa Inspecţiei Financiare intră şi verificarea activităţii organizaţiilor neguvernamentale, după ce, la finele anului trecut, Parlamentul a modificat Legea cu privire la societăţile obşteşti. Inspectorii financiari vor putea însă efectua controale la ONG-uri doar „la solicitarea organelor de drept, în baza ordonanţei emise în cadrul desfăşurării urmăririi penale“.