„Toată viaţa am trăit cu gândul la Basarabia“

Eugen Enea Caraghiaur, unul dintre liderii basarabenilor stabiliţi în Canada, a revenit la Chişinău ca să recupereze apartamentele părinţilor naționalizate de sovietici. Invitat la Masa Adevărului, omul de afaceri şi scriitorul de 89 de ani ne-a povestit că nici la această vârstă n-are tihnă.

Îşi doreşte cu ardoare să se implice în viaţa politică şi economică de la noi, să lanseze o nouă carte şi să-şi recâştige proprietăţile pe care le-a pierdut familia lui imediat după ocuparea Basarabiei de sovietici.

S-a născut la sudul Moldovei, în Comrat, în familia unui profesor de matematică. Este, în prezent, cel de-al 51-lea prinţ al Casei Cumane de Panciu. (n.r. - Cumanii sunt un popor de neam turcic care a migrat în secolul XI pe teritoriul ţărilor româneşti).

DEPORTAŢI LÂNGĂ STALININGRAD

După ce s-a mutat împreună cu toată familia pe rând în Hânceşti, Căuşeni şi Chişinău, au ajuns cu toţii la Calafat, în România. În 1938 s-au întors la Chişinău, însă doar pentru doi ani.

„După ocuparea Basarabiei de către ruşi, am fost deportaţi în Rusia, lângă Stalingrad. Ni s-a dat o sapă şi un hârleţ, să ne facem un bordei. Pentru că eram un adolescent descurcăreţ, am mers la o şcoală în apropeiere şi i-am întrebat dacă nu au nevoie de un dascăl de matematică. Aşa i-am găsit de lucru tatălui meu, iar eu am mers la colhoz. Ne-am instalat bine, iar în doi ani ne-am întors înapoi în România, la Timişoara", povesteşte Eugen Caraghiaur.

A urmat Facultatea de Mine la Politehnica din Timişoara, unde fondează Mişcarea Anticomunistă a Tineretului Universitar Naţional Ţărănesc. Pentru lupta antibolşevică şi pro-Basarabia este condamnat la moarte de Tribunalul Militar al NKVD din Timişoara.

A SCĂPAT CA PRIN URECHILE ACULUI

„Eram foarte activ, le-am arătat tuturor ce înseamnă să fii basarabean pe vremea când cei mai aprigi luptători stăteau ascunşi. Eram tânăr, credeam într-un ideal. Iar când am fost condamnat, am avut iarăşi noroc. Grefierul de la judecată era o cunoştinţă de-a tatălui meu şi imediat cum mi-a văzut numele în liste, m-a salvat", completează Caraghiaur. S-a salvat, fugind în Iugoslavia, iar de acolo în Italia.

În Peninsulă, şi-a luat diplomă în Economie în sectorul energetic, apoi a mers să înveţe în Franţa. „Acolo am luat Geologia aplicată. Am făcut trei ani de studii într-un singur an. Eram vai de capul meu. Aveam o bursă de 30 de dolari pe lună. 15 plăteam chirie şi de restul îmi cumpăram franzele şi lapte. Asta am mâncat un an întreg", completează cel care se declară prinţ moştenitor al cumanilor.

AFACERI ÎN DOMENIUL PETROLIER ŞI IMOBILIAR

Din 1951, proaspătul absolvent s-a stabilit în oraşul Montreal, Canada. A fost singura ţară care l-a primit liber, spune el. Primii zece ani a lucrat în domeniul explorărilor miniere, după care şi-a deschis propria companie de petrol.

„Aveam peste 5.000 de clienţi, iar în câţiva ani reuşisem să o plasez în topul celor mai mari întreprinderi de profil. Am lichidat-o în '79, ca să intru în imobiliare. Acolo am câştigat foarte bine. Luna trecută însă am vândut tot, am acum alte planuri. Vreau să investesc în producţie", povesteşte omul de afaceri.

Acesta se laudă cu biserica „Sfântul Ioan Botezătorul" din Montreal, pe care a ctitorit-o. Locaşul sfânt este astăzi una dintre cele mai frumoase catedrale din provincia Quebec şi este vizitată de toţi românii de pe ambele maluri ale Prutului stabiliţi acolo.

„În prezent suntem peste 4.000 de basarabeni în Montreal. Majoritatea lucrează şoferi sau spală rufele prin spitale. Mă bucur însă că în ultimii ani mulţi dintre pământenii noştri au început s-o ia de la zero şi să facă studii acolo", spune Caraghiaur.

Marea pasiune a lui a fost dintotdeauna scriitura. Moldoveanul a fondat, în 1973, ziarul „Dreptatea", care s-a editat timp de nouă ani şi reprezenta publicaţia Partidului Ţărănesc Naţional de refugiu. Ulterior, a înfiinţat revista „Datina Străbună" din Montreal.

47 DE ANI DEPARTE DE CASĂ

În timp, Canada a devenit o a doua casă pentru Eugen Caraghiaur. Din 1943 şi până în 1990, acesta n-a păşit nicio dată în Moldova de dincoace de Prut. „După 47 de ani, mi-am revăzut locurile natale. Cel mai mult m-a impresionat, nu în sensul cel bun, rusificarea populaţiei. Moldovenilor parcă le era frică să vorbească limba română. De atunci, vin aici în fiecare an şi mă bucur să fiu martor la schimbările pozitive care se petrec în Moldova", mărturiseşte scriitorul.

„Am suferit, însă, la fiecare impas al acestei ţărişoare, pentru că toată viaţa am fost un basarabean luptător convins, nu unul care stă cu mâinile încrucişate", adaugă octogenarul.

Întors acasă, Eugen Caraghiaur are planuri mari pentru Moldova. Vrea să pună pe roate un partid, să fondeze un post de radio internaţional şi, poate, o facultate recunoscută şi în Canada. „Eu chiar văd o schimbare aici. Nu în sensul că te-apuci să te baţi cu guvernanţii, dar vii cu ceva nou, cum ar fi, de exemplu, o economie dirijată de un consiliu naţional, care să fie în afara partidelor", vizează emigrantul în Canada.

„Din această conducere colectivă ar face parte câte un funcţionar din toate domeniile - un doctor, un profesor, un spălător de vase, care ar programa, anual, toate aspectele vieţii sociale, culturale şi economice şi ar preda câte un raport celor de al conducere. După mine, guvernul ar trebui să fie un executant", explică omul de afaceri.

„SUNT ÎN VÂRSTĂ, DAR N-AM OBOSIT"

„Nu vă uitaţi la mine că sunt în vârstă, nu am obosit. Să vă zic un secret- toţi partenerii mei de afaceri sunt oameni până în 50 de ani. Ei au energie, eu am ştiinţă. Ei au nevoie de mine şi eu de ei şi aşa facem echipă bună", se destăinuie basarabeanul stabilit în Canada.

La Chişinău, Caraghiaur mai are o misiune - să recupereze locuinţele preluate abuziv în perioada sovietică. „Săptămâna trecută am reuşit să redobândesc un apartament din centrul Capitalei şi mă mai bat pentru alte trei.

Pentru primul am luptat şapte ani prin tribunale. Am cheltuit peste 80.000 de dolari pentru avocaţi, mai mult decât valorează însăşi casa. Însă nu m-am dat bătut, pentru că era vorba de o chestiune de onoare, de principiu", conchide şeful cumanilor.

Autor a peste 50 de cărți

Eugen Enea Caraghiaur este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al cele din Moldova. Are la activ peste 60 de volume apărute în Canada, Italia, România și Moldova. A debutat în 1977, cu „Poeme din Canada", după care au urmat „Poeme de Dor", „Visuri și realități", „Gând și suflet", „Mersul iubirii" , „Suflet basarabean", „Perestroika" și altele.

Anul trecut, la Montreal, a scos o carte de poezii, intitulată „Tânguiri feminine", lansare care a coincis și cu cea de-a treia medalie de aur „Mihai Eminescu", decernată de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni și Uniunea Scriitorilor din Moldova. În curând va scoate un roman politic de 500 de pagini, „Spărgător de frontiere".

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md