Rusia a instaurat teroarea în Crimeea
0
Într-un raport realizat de Human Rights Watch este descris ce se întâmplă cu oamenii din Peninsula Crimeea după ce aceasta a fost anexată Federaţiei Ruse în martie anul acesta. Raportul semnalează o degradare constantă a situaţiei privind drepturile omului.
În raportul de 37 de pagini se menţionează că locuitorii Crimeei care se împotrivesc acţiunilor Rusiei pe teritoriul peninsulei sunt supuşi intimidărilor şi hărţuirilor. În mod special, este vorba despre tătarii crimeeni, activişti şi jurnalişti.
Potrivit apărătorilor drepturilor omului, autorităţile locale efectuează percheziţii la Medjlis (organul legislativ al tătarilor din Crimeea), dar şi la sediile presei pro-ucrainene şi a tătarilor crimeeni, cu scopul închiderii acestor organizaţii şi deschiderii dosarelor penale pe numele unor reprezentanţi ai acestora. Pe lângă aceasta, în moschei şi şcolile musulmane au fost organizate percheziţii pentru a depista „droguri, arme şi literatură interzisă”.
Vocile critice, persecutate
„În timp ce atenţia lumii este concentrată asupra evenimentelor din Ucraina de est, situaţia privind drepturile omului din Crimeea se degradează continuu. Invocând diferite pretexte, cum ar fi lupta contra extremismului, autorităţile locale persecută pe acei oameni care au îndrăzneala să critice în mod deschis acţiunile Rusiei pe teritoriul peninsulei”, declară Iulia Gorbunova, reprezentanta Human Rights Watch pentru Europa şi Asia Centrală.
Locuitorii Crimeei care au hotărât să rămână cetăţeni ai Ucrainei sunt trataţi ca străini pe propriul lor teritoriu. Aceştia întâmpină obstacole privind păstrarea cetăţeniei şi obţinerea permisului de şedere, riscând de fiecare dată să înfrunte consecinţe neplăcute.
Obligaţi să ia cetăţenia rusă
„De fapt, Rusia nu oferă dreptul la alegerea cetăţeniei, dar obligă locuitorii Crimeii ori să accepte cetăţenia rusă, ori să fie supuşi discriminării sau unor presiuni mai grave. Este o încălcare gravă a dreptului internaţional. Oamenii nu au dreptul la alegere”, subliniază Gorbunova.
Pentru realizarea raportului au fost intervievaţi 42 de membri ai comunităţii tătarilor crimeeni, activişti, jurnalişti şi iurişti din Crimeea, Kiev, Lvov şi Moscova.
Human Rights Watch a documentat cel puţin 15 cazuri de dispariţie, răpire a tătarilor crimeeni sau a aciviştilor proucraineni începând cu martie 2014. Şase dintre cei răpiţi au fost eliberaţi. Doi dintre cei care au fost daţi dispăruţi au fost găsiţi morţi. Organizaţia presupune că numărul celor dispăruţi este mai mare în realitate.
Dispariţii recente
În ultima săptămână a lunii mai, Leonid Korj, Timulr Şaimardanov şi Seiran Zinedinov, activişti în cadrul unui grup pro-ucrainean, au dispărut doar la câteva zile diferenţă. Potrivit famililor acestora, doi dintre ei au avut conflicte cu unităţile de „autoapărare” în luna martie. Locul unde se află aceştia rămâne necunoscut până astăzi, anchetele privind circumstanţele dispariţiei acestor persoane nu au înregistrat niciun progres.
Edem Asanov, un tătar din Crimeea, a cărui activitate s-a rezumat la comentarii politice pe o reţea de socializare, a dispărut pe 29 septembrie în staţiunea Evpatoria, şase zile mai târziu acesta a fost găsit spânzurat într-o clădire abandonată din staţiune. Crisumstanţele morţii lui sunt neelucidate. Tătarul Eskender Apseliamov, 23 de ani, a dispărut pe 3 octombrie. Acesta a plecat la muncă, dar nu a ajuns acolo. Poliţia a demarat o anchetă în acest caz.
Arestări şi percheziţii
În luna octombrie, autorităţile locale au arestat trei bărbaţi de origine tătară pe care i-au învinuit de acte criminale în timpul protestelor din 3 mai. Pe 3 mai liderul tătarilor crimeeni, Mustafa Djemilev, nu a fost lăsat să intre pe teritoriul Crimeii. Atunci circa trei mii de tătari crimeeni au protestat la puctul vamal din Armiansk. Pe 22 octombrie a fost arestat membrul Medjlis-ului Tair Smerdliaev.
Pe 15 septembrie poliţia din Simferopol timp a făcut o percheziţie timp de 17 ore la sediul Medjlis-ului şi la sediul ziarului Advet. A doua zi printr-o hotărâre judecătorească au fost îngheţate toate activele Medjlis-ului.
Muftii din Rusia pledează pentru drepturile tătarilor
Bekir Mamutov, redactorul-şef al ziarului „Qiirim”, membru al Medjlis-ului tătarilor crimeeni, decanul facultăţii de filologie a limbii tătaro-crimeene din cadrul Universităţii Pedagogice din Crimeea a declarat pentru Adevărul Moldova: „În acest raport se vorbeşte despre evenimente care au avut loc câteva luni în urmă. Acum nu mai au loc precheziţii. În Crimeea au venit şapte muftii din Federaţia Rusă care au dus tratative cu autorităţile locale pentru a înceta percheziţiile. Autorităţile au promis că vor înceta aceste practici. De atunci a avut loc doar o percheziţie. Acum vreau să vă spun că se observă o domolire a situaţiei”.
Potrivit lui Mamutov, toate cele şase clădiri ale Medjlis-ului tătaro-crimeean au fost puse sub sechestru. Această chestiune se examinează în judecată. „Ancheta se va desfăşura în conformitate cu cadrul juridic în care ne aflăm acum. Noi încercăm să activăm cumva în cadrul Medjlis-ului. Cu toate acestea ultima adunare a medjlisului a avut loc la sfârşit de septembrie. Potrivit statului, noi trebuie să ne adunăm cel puţin odată în trei luni. Primăvara, când se producea anexarea noi ne adunam de trei-patru ori pe săptămână Acum ne adunăm mai rar, însă nu cred că este corect să zicem că Medjlis-ul nu funcţionează”.
Promisiunile lui Putin şi realizarea acestora
După anexarea Crimeii Putin a făcut mai multe promisiuni faţă de tătarii-crimeeni. În mod special acesta le-a promis oficializarea limbii tătaro-crimeeană în peninsulă, alături de limbile rusă şi ucraineană. A promis reabilitarea tătarilor-crimeeni ca şi naţiune băştinaşă a peninsulei, dar şi oferirea tătarilor o cotă obligatorie în organele de conducere locale. La acest capitol Bekir Mamutov ne-a relatat că deşi limba tătaro-crimeeană are statut de limbă de stat nu se face nimic pentru predarea acesteia în şcoli. „Copiii de naţionalitate tătară învaţă limba lor maternă în regim facultativ, şi nu obligatoriu, astfel se oferă puţine ore şi mijloace pentru predarea limbii noastre materne. Deşi iniţial se vorbea că această limba se va preda ca şi limba rusă, în toate şcolile. Însă nu este nicio schimbare. Se observă doar intenţii, dar încă nu cunoaştem când fiecare copil tătaro-crimeean va învăţa limba sa maternă”. Unicile instituţii tătare care sunt în continuare funcţionale sunt cele ale domeniului culturii. Teatrul naţional, muzeele, ansamblurile, bibliotecile, unele edituri tătăreşti funcţionează.
Se încarcă comentariile...
