Instituţiile de stat şi agenţiile de reglementare solicită bugete umflate pentru aniversări, sedii şi angajări

Pe lângă bugetul de stat, Parlamentul aprobă în această perioadă şi bugetele autorităţilor de reglementare şi ale altor instituţii publice pentru anul viitor. În unele cazuri, cheltuilile cresc de câteva ori, din diverse motive

Cel mai mult, de şapte ori, va creşte bugetul Comisiei Electorale Centrale, care va ajunge la 93 de milioane de lei. Şi asta pentru că în 2014 vor avea loc alegeri parlamentare, pentru organizarea cărora e nevoie de 52 de milioane de lei. Alte 30 de milioane sunt prevăzute pentru procurarea calculatoarelor necesare implementării registrului electronic al alegătorului.

Bloc reconstruit din temelii

Şi Curtea Constituţională şi-a planificat pentru anul viitor cheltuieli cu mult mai mari decât cele din anul 2013, cu 69% . Instituţia cere din bugetul de stat circa 18,6 milioane de lei, chiar dacă Ministerul Finanţelor îi propune cu şase milioane mai puţin.

„Cheltuielile sunt suplimentate în legătură cu necesitatea demolării şi reconstrucţiei integrale a blocului B al sediului Curţii Constituţionale“, se arată în nota de argumentare a proiectului.

Potrivit documentului, imobilul urma să fie întărit şi să fie construite încă două etaje, însă expertiza tehnică a arătat că blocul trebuie demolat. În consecinţă, doar la acest capitol cheltuielile Curţii s-ar majora de două ori şi ar ajunge la opt milioane de lei. De trei ori ar urma să crească fondurile pentru deplasările de serviciu şi pentru protocol şi de două ori – cele pentru servicii şi procurarea mărfurilor. O parte din bani sunt necesari Înaltei Curţi pentru organizarea unei conferinţe internaţionale prilejuită de celebrarea celei de-a 20-a aniversări a Constituţiei Republicii Moldova.

Deşi a fost inclus pe ordinea de zi a şedinţei de ieri a Parlamentului, proiectul de buget a fost returnat în comisia de specialitate. Fracţiunea PCRM a părăsit sala de şedinţe, acuzându-i pe magistraţi că sunt cetăţeni români şi iau decizii împotriva poporului. „Ei nu au dreptul nici moral şi nici juridic să ceară banii contribuabililor“, a declarat deputatul comunist Sergiu Stati.

Creşte numărul angajaţilor

Cheltuielile Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) ar urma să fie majorate cu 30%, până la 30,87 milioane de lei. Veniturile autorităţii sunt asigurate din majorarea de la 0,08% la 0,12% a plăţii regulatorii achitate de companiile din sectorul energetic, gazier şi petrolier.

Majorarea semnificativă este explicată de autorii proiectului (patru deputaţi, în frunte cu vicepreşedintele Parlamentului Oleg Bodrug) prin faptul că în competenţa ANRE au intrat atribuţii suplimentare de reglementare pe piaţa energiei termice (n.r. transmise, de fapt, încă în 2011) şi un nou sector –serviciile de apă şi canalizare. Prin urmare, personalul agenţiei ar trebui majorat cu 17 unităţi.

Proiectul nu este însoţit de o descifrare a cheltuielilor, dar datele din anii precedenţi arată că cea mai mare parte din bani se duce pe salarii. De altfel, în ultimii zece ani bugetul ANRE a crescut de opt ori, iar din 2010 s-a dublat.

Şi bugetul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare va creşte, însă doar cu 7,4%, şi va ajunge la 27,3 milioane de lei. Asta deşi veniturile vor fi cu 8,5 milioane de lei mai mici şi nu este clar cum va fi acoperită gaura. Din proiect rezultă că ar urma să fie majorate de două ori taxele percepute de instituţie pentru autorizaţii şi tranzacţii.

Îşi aprobă singuri bugetul

O majorare de 11% şi-a asigurat Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). Autoritatea îşi calculează singură veniturile şi cheltuielile, în baza unei plăţi regulatorii. Pentru 2014, agenţia a stabilit o cotă de 0,3% din venitul provenit din activităţile companiilor în domeniul comunicaţiilor electronice, care au o cifră anuală de afaceri de peste 7 miliarde de lei. Faţă de anul 2013, plata este în creştere cu peste 11%, iar comparativ cu anul 2011 - cu 50%.

Potrivit estimărilor ANRCETI, cuantumul va fi suficent pentru a asigura autonomia financiară a instituţiei şi va acoperi cheltuielile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale. Proiectul nu specifică mărimea bugetului, dar în acest an acesta a fost de circa 20 de milioane de lei, respectiv, ar putea depăşi la anul cifra de 22 de milioane.

Economistul Alexandru Fala spune că aceste instituţii au nevoie de independenţă financiară, în condiţiile în care reglementează activitatea unor companii cu afaceri de miliarde. „Ar trebui ca bugetele acestor autorităţi să fie formate din taxe speciale, specificate în legi organice, ca să nu depindă de factori politici“, consideră expertul.

Mai puţine fonduri

Bugetul Curţii de Conturi s-a redus cu 9% comparativ cu cel din 2013 şi va constitui 27,5 milioane de lei. „În acest an instituţia a primit mai mulţi bani pentru investiţii capitale, care în 2014 vor fi mai mici. Chiar şi aşa, fondurile alocate vor fi suficiente pentru a asigura activitatea instituţiei“, a precizat Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare pentru Economie, Buget şi Finanţe. Şi Comisia Naţională de Integritate, care în acest an şi-a amenajat sediul, va primi cu un milion de lei mai puţin.

25 miliarde de lei este cifra de afaceri anuală a companiilor din domeniul gaze, energie şi produse petroliere, activitatea cărora e reglementată de ANRE. 109 milioane de lei va fi bugetul Parlamentului în 2014, în creştere cu 5%. Partea leului merge la salarii, urmată de plata pentru mărfuri şi servicii.