Ia românească a ajuns din cufărul bunicii pe podiumurile de modă

De Ziua Universală a Iei, când fiecare româncă este îndemnată să poarte bluza tradiţională, designerul Valentina Vidraşcu şi meşterul popular Maria Cristea ne explică tainele piesei-cheie din portul naţional.

Ia recucereşte atenţia româncelor, dar intră şi în garderobele femeilor din toată lumea. Ea este apreciată pentru simpleţe şi eleganţă, potrivindu-se oricărui tip de figură şi oricărei vârste. Bluza naţională exprimă personalitatea celei care o poartă, iar Valentina Vidraşcu este sigură: ia nu e doar o haină, ea vorbeşte despre posesoare.

Simbol identitar

Designerul explică secretul popularităţii lor prin faptul că sunt frumoase. „În perioada de globalizare, când toate graniţele dintre popoare se şterg, lumea a început să-şi dea seama de preţul culturii proprii. Femeile s-au săturat de moda anilor 1960 sau 1980, stil care se reia de zeci de ori. Toate tendinţele modei se duc, iar ia este veşnică, un simbol identitar al românismului“, argumentează Valentina Vidraşcu. În opinia ei, românii au cel mai frumos costum popular, lucru care se datorează coloristicii, ornamentelor şi integrităţii lui.

Însă frumuseţea iei nu e singura cheie a succesului ei, e de părere Maria Cristea, vicepreşedintele Uniunii Meşterilor Populari şi fondatoarea Casei Cristea. „A fost un timp când toate valorile naţionale au fost date uitării. Din fericire, s-au schimbat generaţiile. Tinerii de acum sunt cei mai mari fani ai iei, pentru că ei nu au cunoscut regimul sovietic, ei au simţul românismului“, mărturiseşte meşteriţa.

Brodau mesaje pe cămăşile flăcăilor

Deşi fiecare dintre ele a făcut o facultate departe de folclor şi design, ambele creatoare de bluză românească spun că ia a fost o dragoste de la prima vedere. „Când am început acest atelier, mi-am luat meşteriţele şi am plecat la Bucureşti la Muzeul Ţăranului Român. Am stat o zi întreagă cu ochii pe ele, era o adevărată magie“, îşi aminteşte cu fascinaţie Valentina Vidraşcu.

Maria Cristea povesteşte că, pe vremuri, femeile puteau coase o iarnă întreagă o singură bluză. „Ţărăncile brodau ii pentru fiicele şi mamele lor, iar uneori şi cămăşi pentru bărbaţi. Acum fetele trimit băieţilor mesaje pe facebook, iar pe vremuri le incifrau mărturisiri în broderia de pe cămaşă“, dezvăluie Maria Cristea.

„Ia trebuie să devină un ambasador, o politică de stat, parte a patrimoniului românesc.“ - Valentina Vidraşcu, designer vestimentar

Multă lume confundă bluza kitsch cu ia adevărată, sunt de părere specialistele. „Pe vremea comunismului s-au făcut multe aşa-zise ii. Bluza românească adevărată este cea brodată manual, cea făcută de ţărănci secole la rând“, susţine Valentina Vidraşcu.

„Unele au încreţituri, altele sunt strânse la gât, celelate sunt mai bufate la talie. Bunăoară, ia maramureşeană nu se aseamănă cu cea moldovenească, ba chiar de la sat la sat basarabean pot fi deosebiri“, explică Maria Cristea.

Pictată de Henri Matisse

Deşi o bluză similară au şi sârbii, şi maghiarii, şi chiar slavii, ia este cunoscută în lume ca o piesă naţională românească. „Mulţi ani la rând, noi am fost cei care nu am ştiut să ne preţuim portul. Au făcut-o francezii, care au numit ia la blouse roumain dând de înţeles că haina noastră este diferită de celelalte“, spune creatoare de haine etno. Valentina Vidraşcu susţine că în perioada interbelică, cele mai cunoscute femei din România plecau la Paris unde se îmbrăcau în ii de sărbătoare şi prin ele se făceau remarcate.

„Deşi franţuzoaicele purtau rochii sofisticate, bogate, acestea nu exprimau nimic. În schimb, când româncele îşi puneau o ie, involuntar îşi întreptau umerii de mândrie. De pe ele a şi desenat acel portret faimos Henri Matisse“, afirmă designerul.

Creatoarele de ii spun că două cămăşi autentice, brodate manual, nu pot fi la fel. „Iile niciodată nu s-au făcut cu sutele, ca la fabrică. Acum, oricât de scumpă şi exclusivistă n-ar fi colecţia unui designer, o rochie poate fi găsită şi-n alte magazine de-ale lui“, menţionează Vidraşcu.

Preţul, în funcţie de calitate

Deşi este o piesă vestimentară modelul căreia este „pescuit“ din cufărul bunicii, iile contemporane stilizate costă de la sute de lei până la sute de euro. Designerii spun că preţul justifică munca depusă.

„Dacă aş coase iile în China, din cea mai proastă stofă, desigur că acestea ar fi ieftine. Bluzele mele sunt din mătase, dantelă sau in şi am depus atâta suflet în ele, încât poţi spune că-s de aur. Dacă vrei o ie simplă, poţi să-ţi iei o carte veche de modele şi o poţi croi singură, pentru că ea se face din două pătrate“, ne-o taie scurt Valentina Vidraşcu.

Chiar dacă culorile de bază ale costumului naţional românesc sunt alb, roşu şi negru, iile stilizate au diferite culori şi broderii, inspirate atât din modelele mai vechi, cât şi din altceva. „Uneori mă impresionează o istorie umană, nişte discuţii, motivele naturale, dar şi vizitele la muzeu. Nimic nu mă poate inspira mai mult decât exemple fascinante de ii care s-au păstrat de-a lungul deceniilor“, spune meşteriţa fondatoare a Casei Cristea.

Designerii spun că ia nu trebuie purtată doar pe 24 iunie, ci la toate sărbătorile. „Ea trebuie să devină un ambasador, o politică de stat, parte a patrimoniului românesc“, a conchis Valentina Vidraşcu.