Deportările, o tragedie vie pentru moldovenii din Kazahstan
0
Mai mulţi istorici, jurnalişti şi studenţi din Republica Moldova au întreprins o expediţie a memoriei în Kazahstan, unde au studiat poveştile moldovenilor şi românilor care au fost nevoiţi să se stabilească în această ţară. Organizatorul proiectului, Octavian Ţîcu şi colegii săi, au vorbit despre modul de viaţă al moldovenilor din Kazahstan, dar şi despre lucrurile pe care am putea să le învăţăm de la acest popor.
Membrii expediţiei au petrecut 11 zile în mai multe localităţi din Kazahstan unde au avut întrevederi cu studenţi, profesori, preşedinţi ale asociaţiilor de moldoveni. Participanţii spun că au rămas plăcut impresionaţi de ospitalitatea moldovenilor stabiliţi acolo, dar şi de cea a kazahilor. Octavian Ţîcu a descris călătoria ca fiind una „foarte interesantă din multe puncte de vedere şi plină de surprize neaşteptate”.
11.000 de prizonieri de război moldoveni
Scopul primordial al participanţilor a fost să cerceteze soarta deportaţilor, a prizonierilor şi a celor care, dintr-un motiv sau altul, au prins rădăcini în Kazahstan. S-a dovedit că numărul acestora este unul mult mai mare decât cel estimat până în prezent. „Numărul prizonierilor de război a depăşit aşteptările noastre. Acesta se ridică la 11.552 de prizonieri şi este numărul care acoperă doar un singur lagăr de concentrare. Este o noutate istoriografică importantă”, a declarat Octavian Ţîcu.
Informaţiile au fost obţinute cu ajutorul studenţilor din Kazahstan care au cercetat luni întregi arhivele ca să facă rost de date. Această ţară a devenit casa multor moldoveni care şi-au lăsat satele de baştină şi au ajuns să locuiască aici şi chiar să pună pe picoare afaceri profitabile. Un exemplu elocvent este fabrica de sticlă deschisă de un moldovean în Alma-Ata, cel mai mare oraş din Kazahstan. În general, kazahii au o părere foarte bună despre moldoveni şi chiar dacă sunt două popoare atât de diferite, reuşesc să convieţuiască.
Kazahii nedumeriţi: „Sunteţi moldoveni sau români?”
Anastasia Cetu, o tânără participantă la expediţie, a spus că studenţii din Kazahstan sunt foarte sufletişti şi mai ales curioşi să afle cât mai multe despre ţara noastră. „Un lucru interesant este faptul că ne întrebau mereu cine suntem - moldoveni sau români. Am încercat să le explicăm cumva care e situaţia”, a menţionat tânăra. Alexandru Gheţan, un alt participant, a afirmat că adevărata ospitalitate a moldovenilor iese la iveală când sunt departe de casă. „Oamenii când aud pe cineva vorbind limba română plâng. Sunt foarte amabili şi darnici”.
Moldovenii au reuşit să transforme regiunile din Kazahstan în care locuiesc în mici sate şi oraşe moldoveneşti. Deşi părea imposibil, unii dintre ei au reuşit să cultive viţa de vie şi să facă un vin ca la mama acasă, chiar dacă condiţiile nu sunt favorabile creşterii viţei de vie.
Vor lansa un film şi o carte
Organizatorii îşi propun să lanseze o peliculă inedită în care să prezinte tragediile celor surghiuniţi în această ţară, dar şi o carte pe această temă. Atât lansarea filmului, cât şi a cărţii este preconizată în primăvara anului viitor. Organizatorii vorbesc despre viitorul film ca fiind unul extrem de emoţionant, cu un mesaj puternic destinat publicului larg. „Anul trecut am adunat un material foarte bogat, variat, cu emoţii greu de descris. Filmul va fi unul social şi sperăm ca va ajunge la fiecare locuitor al Republicii Moldova ca să înţeleagă mai bine ce înseamnă această istorie a deportărilor”, a spus Sergiu Musteaţă, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Istorici din Republica Moldova.
Se încarcă comentariile...
