GALERIE FOTO Se bagă sub apă, sparg ziduri şi sar în foc pentru a salva vieţile omeneşti
0
În caz de înec sau de incendiu, limita dintre succes şi eşec se măsoară în anii de antrenamente şi cele câteva secunde pe care le are la dispoziţie un salvator pentru a scoate victimele din primejdie.
Ca să devii expert într-un domeniu, ai nevoie de experienţă îndelungată şi de proiecte finalizate cu succes. În cazul salvatorilor, numărul oamenilor scăpaţi de la moarte e cea mai bună dovadă de profesionalism. Dar şi cel mai greu de înfăptuit.
„În timpul intervenţiei, trăieşti fiecare secundă cu maximă intensitate. E un sentiment plăcut să intri în casele oamenilor şi să-i salvezi de la un incendiu sau din inundaţii, dar e sfâşietor când nu reuşeşti să le scoţi toate lucrurile de preţ şi-i vezi plângând că toată munca lor e luată de apă sau mistuită de flăcări“, mărturiseşte Vasile Duca, responsabilul de planificare şi operaţiuni speciale din cadrul Detaşamentului de salvatori şi pompieri numărul 1 din Chişinău.
Din 1999, de când lucrează în această unitate, a salvat peste 20 de vieţi. Au fost însă şi situaţii în care nu a mai putut face nimic. Un astfel de caz s-a petrecut în decembrie 2011, când o familie întreagă a pierit sub apele îngheţate ale Răutului, în satul Vadul-Leca, raionul Teleneşti.
„E plăcut să salvezi oameni, dar e sfâşietor să-i vezi plângând că toată munca lor e mistuită de flăcări“ - Vasile Duca, salvator
„Un băieţel care se dădea cu sania a căzut în râu, iar fratele lui mai mare s-a aruncat în apă să-l scoată. Au murit amândoi. Apoi a sărit în apă sora lor de 13 ani, care a făcut şoc termic şi a decedat. Tatăl a vrut să-şi ajute copiii şi a murit şi el. Totul s-a întâmplat la zece metri de mal. Am căutat câteva zile cadavrele“, îşi aminteşte salvatorul.
Intervenţii contra cronometru
Pentru a fi gata de orice, angajaţii de la Situaţii Excepţionale trec probe dificile contra-timp. Ne-am convins pe propria piele, mergând cu ei la aplicaţii. Primul test a fost să urcăm o autoscară, până la etajul patru al unui bloc, cu un furtun în spate. Aparent e simplu. În realitate, la fiecare treaptă inima îţi bate tot mai repede.
Combinezonul ignifug căptuşit cu lână te face să transpiri imediat, iar scara înălţată în aer se mişcă sub picioare din cauza vântului. Alergăm apoi cu o altă scară, de 50 de kilograme, până la blocul de exerciţii şi urcăm până la etajul trei. „Pentru proba cu scara culisabilă ai la dispoziţie cel mult 34 de secunde. O secundă în plus şi deja e prea târziu“, ne spune Igor Jornea, unul dintre temerarii care de 12 ani lucrează ca pompier.
„Nu sunt cuvinte pentru a descrie ce simţi când se uită la tine un om pe care l-ai salvat de la înec“ - Andrei Botnari, scafandru
Ne-a povestit cum, în urmă cu doi ani, i-a luat vreo trei zile să stingă un incendiu care a izbucnit într-un depozit de lemne de pe strada Zelinski. „Flăcările s-au extins cu repeziciune în depozit şi am fost nevoiţi să lăsăm maşinile acolo. Lucram cu schimbul. Până la urmă am stins focul, fără victime, dar pierderile materiale au fost foarte mari“, menţionează el.
„În total avem 64 de exerciţii. Trebuie să fim pregătiţi fiindcă zilnic primim între patru şi 11 apeluri. Dar la fel de bine pot fi şi 20. Salvăm oameni blocaţi în apartamente, stingem incendii, intervenim în accidente rutiere şi în cazurile de înec, care sunt mai frecvente în perioada estivală“, precizează maiorul Sergiu Babanuţa, şeful adjunct al unităţii.
Salvatorii de sub ape
Pentru scafandri, vara lucrul este în toi. Numai în acest sezon estival 25 de persoane şi-au găsit sfârşitul sub ape, şase dintre aceştia fiind minori. Salvatorii subacvatici au la dispoziţie o plută gonflabilă, un sonar, echipamentul de scufundări şi cel de prim ajutor. În rest, trebuie să se descurce sub apă cum pot, indiferent de condiţiile de vizibilitate.
1.600 de pompieri şi salvatori pot interveni în orice moment în cazurile de accidente sau de calamităţi naturale care au loc în ţară.
„La început, dăm cu toţii un test: trebuie să găsim în câteva secunde un manechin ascuns sub apă, la cinci metri adâncime, pe o suprafaţă de 16 metri pătraţi. E un exerciţiu vital. Nu sunt cuvinte pentru a descrie ce simţi când se uită la tine un om pe care l-ai salvat de la înec. Înţelegi că n-ai trăit degeaba ziua asta“, afirmă căpitanul Andrei Botnari, şeful scafandrilor salvatori.
Probe de foc pentru salvatori
Ca să ajungi printre salvatorii de la Situaţii Excepţionale ai de trecut o sumedenie de teste care variază în funcţie de specialitate. După ce ai trecut cu bine de testul medical, cel psihologic şi cele 40 de ore de instrucţie, ca să te numeri printre pompieri trebuie să poţi lega un om pentru a fi salvat de la înălţime, în mai puţin de 15 de secunde. Apoi urci în cel mult 40 de secunde o scară lungă de 25 de metri. Singurul echipament pe care ai voie să-l porţi e combinezonul gros, ignifug, care rezistă până la o temperatură de 80 de grade Celsius.
Dacă vrei să fii scafandru, trebuie să înoţi 100 de metri în mai puţin de un minut, să arunci colacul de salvare la o distanţă mai mare de 15 metri şi să fii capabil să găseşti un om pierdut sub ape în mai puţin de 20 de secunde şi să-l aduci la mal, în timp ce-i ţii în permanenţă capul la suprafaţă.
Se încarcă comentariile...
