De ce se tem minorităţile naţionale din Republica Moldova de Uniunea Europeană

Minorităţile naţionale din Republica Moldova nu sunt de acord cu integrarea europeană a ţării, manifestând o mare temere faţă de cursul pro-european. Cercetătorii Marcin Kosienkowski şi William Schreiber au publicat în noiembrie 2014 studiul ”Minorităţile naţionale ale Republicii Moldova: De ce sunt eurosceptice?” în care încearcă să identifice principalele temeri ale etniilor faţă de Uniunea Europeană.

În funcţie de sondaje, minorităţile naţionale manifestă o reţinere faţă de parcursul european al Republicii Moldova în procente de la 67 la 80%, se arată în studiul citat. În mod semnificativ, minorităţile etnice nu îşi exprimă această opoziţie doar în cadrul alegerilor prin votul acordat partidelor pro-ruse ci şi prin acţiuni politice directe. Astfel, în februarie 2014 autorităţile din autonomia găgăuză au organizat un referendum (declarat ilegal de autorităţile centrale) în care marea majoritate şi-a exprimat sprijinul pentru apropierea de Uniunea Vamală fondată de Rusia în defavoarea Uniunii Europene. Pe 27 iunie 2014, când a fost semnat Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, autorităţile locale din Bălţi şi-au exprimat rezervele faţă de acest tratat şi au ameninţat cu organizarea unui referendum pentru autonomia regiunii, ameninţare care a revenit periodic de mai multe ori în spaţiul public.

Ruşi şi pro-ruşi

În Republica Moldova nu doar etnicii ruşi, ci şi o mare parte a celorlalte minorităţi naţionale manifestă sentimente pro-ruse datorită afinităţii culturale, se arată în studiul citat. ”Minorităţile naţionale sunt sinonime cu populaţia vorbitoare de limbă rusă deoarece mulţi fie nu cunosc limba română, fie pur şi simplu preferă să folosească limba rusă. Ei percep Rusia drept un actor internaţional pozitiv, apărătorul lor vreme de secole şi nutresc o adâncă nostalgie faţă de Uniunea Sovietică” susţin autorii studiului.

Mai mult, minorităţile naţionale din Republica Moldova au cunoştinţe limitate referitoare la Uniunea Europeană şi manifestă o mare temere faţă de schimbare. O parte din vină pentru această situaţie o poartă propaganda anti-europeană făcută de partidele pro-ruse de la Chişinău, de Biserica Ortodoxă Rusă şi mass-media finanţată de Kremlin care este preferată de minorităţile naţionale datorită afinităţii lingvistice şi conţinutului atractiv. În mod paradoxal, minorităţile etnice din Republica Moldova se opun legii anti-discriminare pe motiv că sunt protejate şi drepturile minorităţilor sexuale.

Supărare pe România

Studiul citat arată că minorităţile naţionale din Republica Moldova sprijină majoritar partidele de stânga cu orientare pro-rusă. În cadrul propagandei anti-europene sunt reluate teme ale propagandei sovietice referitoare la perioada în care Basarabia a făcut parte din România. ”Aceste teme au fost de obicei folosite de propaganda sovietică pentru a adânci separarea dintre România şi Moldova. De asemenea, minorităţile naţionale îşi amintesc de perioada de renaştere naţională a Republicii Moldova ca de românizare la sfârşitul anilor 1980. Grupurile pro-ruse din Republica Moldova proiectează o imagine negativă a României şi propagă teoria moldovenistă, pretinzând că moldovenii sunt diferiţi faţă de români” apreciază studiul amintit.

Şantaj pentru bani

Elitele regionale şi liderii comunităţilor etnice se folosesc de retorica eurosceptică şi cea separatistă pentru a obţine acces la resursele guvernamentale, arată cercetătorii citaţi. ”Elitele minoritare se comportă precum nişte afacerişti în politică: încearcă să mobilizeze electoratul local şi să câştige sprijinul votanţilor prin abordarea unor teme sensibile. De asemenea încearcă să atragă atenţia jucătorilor externi pentru a obţine diferite concesii. Elitele se aşteaptă ca Occidentul şi autorităţile de la Chişinău să facă compromisuri asupra anumitor chestiuni şi să aloce finanţări suplimentare pentru stabilizarea situaţiei, în vreme ce Rusia îi răsplăteşte pentru activismul anti-european”, apreciază studiul citat.