Școlile românești au învins Rusia la CEDO, Moscova nu-și va schimba însă politica din regiune. Ce spun analiștii
0
Hotărârea CEDO care obligă Rusia să achite peste un million de euro elevilor și profesorilor de la trei școli cu predare în română din Transnistria nu le va schimba situația, pentru că politica Moscovei nu se lasă influențată de astfel de decizii, cred analiştii.
După opt ani de aşteptări, Înalta Curte de la Strasbourg a dat verdictul în cazul celor trei şcoli româneşti de la Râbniţa, Tighina şi Grigoriopol, supuse presiunilor din partea aşa-ziselor autorităţi separatiste la mijlocul anilor 2000.
Guvernul de la Moscova va trebui să scoată din hazna 1,02 milioane de euro pentru reclamanţi - 170 de profesori, elevi şi părinţi, cu titlu de daune morale, şi 50.000 de euro pentru cheltuieli de judecată. CEDO nu a condamnat şi Republica Moldova, care la fel fusese reclamată.
În februarie 2004, aşa-zisul soviet suprem de la Tiraspol a decis închiderea şcolilor cu predare în limba română şi subordonarea lor regimului separatist. Elevilor şi profesorilor li s-a cerut să părăsească sediile. În scurt timp, instituţiile au fost înconjurate de miliţieni, fiind deconectate de la electricitate, apă şi alte servicii.
Hotărârea CEDO i-a făcut pe mulţi să retrăiască momentele de groază. „Anunţul despre câştig m-a făcut să-mi amintesc despre calvarul prin care am trecut în toţi aceşti ani. Am fost persecutaţi de la bun început. Aici, în regiune, totul e dirijat de Rusia, iar decizia CEDO a demonstrat asta încă o dată", ne-a spus Eugenia Halus, directoarea Liceului „Evrica" de la Râbniţa. În iulie 2004, mai mulţi părinţi şi profesori de la Râbniţa au fost condamnaţi de instanţele nerecunoscute la câteva zile de închisoare pentru că au opus rezistenţă regimului de la Tiraspol.
Tot în iulie, elevii şi profesorii de la Liceul „Alexandru cel Bun" din Tighina s-au baricadat în instituţie pentru a nu permite sigilarea clădirii. „Am aşteptat această hotărâre opt ani. Nu e vorba atât de bani, cât de greutatea acestei decizii", susţine Maria Roibu.
„Nu am decât un singur mesaj pentru Guvernul Rusiei: să înveţe mai bine geografia şi să nu încurce râul Volga cu râul Nistru. Iar Guvernul de la Chişinău ar trebui să înveţe lecţia de demnitate de la elevii noştri", a declarat şi Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ştefan cel Mare" din Grigoriopol. Elevii acestei instituţii au fost „evacuaţi" în satul Doroţcaia în 2002, când administraţia oraşului a cerut şcolii să accepte predarea în „limba moldovenească", în baza alfabetului chirilic. „În anii în care veneam la lecţii la Doroţcaia treceam «vama» zi de zi. Separatiştii ne creau probleme ca să nu uităm cine «e stăpân». A fost un calvar", îşi aminteşte Alexandru Bovari, 22 de ani, unul dintre elevii reclamanţi la CEDO.
Reacţia Rusiei nu s-a lăsat aşteptată. Ministerul de Externe de la Moscova s-a arătat „nedumerit" de hotărâre şi a calificat-o drept „tendenţioasă". Diplomaţii susţin că magistraţii de la Strasbourg au ignorat faptul că partea rusă participă activ la soluţionarea conflictului, „exclusiv în calitate de mediator".
KREMLINUL NU-ŞI VA SCHIMBA NĂRAVUL
Chiar şi după condamnarea la Strasbourg Rusia nu îşi va schimba tactica în regiunea separatistă, cred analiştii. „Politica Moscovei nu se face în funcţie de deciziile CEDO. Să fim realişti, trebuie să ţinem cont de intenţiile reale ale Rusiei care îşi desemnează reprezentanţi pentru o parte din teritoriul Moldovei", crede Oazu Nantoi.
„Moscova va continua să-şi urmărească interesele ca şi înainte. Kremlinul ar trebui să ştie însă că atâta timp cât acţiunile sale vor duce la încălcarea drepturilor omului, dar şi a dreptului internaţional, va continua să poarte răspundere. Acum, situaţia din regiune depinde, în mare parte, de autorităţile de la Chişinău care ar trebui să monitorizeze lucrurile de acolo şi să nu-şi ignore cetăţenii lezaţi", este de părere şi Ion Manole, director executiv al Asociaţiei Promo-Lex şi unul dintre reprezentanţii victimelor la CEDO.
Se încarcă comentariile...
