Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ilie. De ce ce se mănâncă azi castraveţi cu miere, grâu nou şi mere sfinţite
0
În fiecare an, pe 20 iulie, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul, făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă.
Legat de această sărbătoare există nenumărate superstiţii şi tradiţii păstrate din moşi-strămoşi. Sfântul Ilie a trăit în vremea când iudeii se închinau idolilor şi zei, pe vremea împăratului Ahab, însă proorocul a ascultat numai de poruncile lui Dumnezeu.
Legendele spun că Sfântul Ilie a fost un om de treabă, gospodar, dar cu o fire aprigă, se mânia uşor şi, din această cauză, necuratul l-a înşelat, făcându-l să-şi omoare părinţii veniţi în vizită. Căindu-se, Sfântul Ilie s-a dus la Dumnezeu şi i-a cerut iertare, rugându-l să-i dea putere asupra dracilor. Dumnezeu i-a dat un car de foc cu care să umble prin cer şi un bici de foc cu care fulgeră, ca să-i omoare pe diavoli.
Pentru că oamenii nu au voie să vadă carul ceresc cerul se acoperă cu nori. Este cel care, în goana lui împotriva forţelor răului, provoacă tunete, trăznete, ploi torenţiale, grindină. Tunetul este zgomotul pe care îl face carul sfântului atunci când merge prin cer. Legenda mai spune că demonii fug din calea lui şi vin pe pământ, unde se ascund sub copaci sau chiar în trupurile unor animale.
Una dintre superstiţiile legate de Sfântul Ilie este aceea că dacă tună şi fulgeră oamenii trebuie să îşi facă semnul crucii, pentru că Dumnezeu i-a dat voie Sfântului Ilie să lovească orice pentru a doborî demonii, mai puţin crucea.
Mierea şi grâul nou, la loc de cinste de Sfântul Ilie
De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu muncesc nici pe câmp, nici în gospodării, de teamă să nu cadă grindina, nu mâncau mere, ca să nu aibă grindina boabele cât merele. Tot în această zi, se mai păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor". Spre deosebire de alte sărbători ale românilor, masa festivă de Sfântul Ilie este una ”vegetală”. La sate, în gospodării sunt invitaţi prieteni şi rude să deguste mierea şi să cinstească un păhărel de ţuică îndulcită cu miere nouă. Se spune că ritualul atrage prosperitate în casele apicultorilor şi le apără stupii de hoţii. În satele din zona Moldovei, de Sfântul Ilie se mănâncă castraveţi cu miere de albine, pentru a fi sănătoşi tot anul.
În această zi, gospodarii mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în munca lor. Tot astăzi, tradiţia spune că este bine să mâncăm mere de vară însă numai după ce au fost sfinţite.
Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică busuiocul. Busuiocul adunat astăzi este pus la uscat sub streşini, în cămări sau poduri ori este adus la biserică, pentru a fi binecuvântat şi aşezat la icoane, după care este ars.
Superstiţii şi credinţe populare despre Sfântul Ilie
Dacă sunt tunete de Sfântul Ilie, alunele şi merele vor fi viermănoase.
Dacă plouă de Sfântul Ilie, ploaia nu va înceta vreme de 20 de zile.
Dacă în ziua de 20 iulie este furtună, geamurile şi uşile casei trebuie să fie bine închise, pentru a nu intră în casă vreun drac fugărit de Sfântul Ilie.
Pe vreme de furtună, nu este bine să îţi găseşti adăpost sub un carpen, întrucât în acest copac preferă să se ascundă dracii înfricoşaţi de Sfântul Ilie.
Nu este bine să porneşti la drum în ziua de Sfântul Ilie.
Atunci când tună, oamenii trebuie să îşi facă cruce, întrucât Dumnezeu i-a poruncit Sfântului Ilie să lovească în toate, numai în cruce nu.
Paloşul Sfântului Ilie are un tăiş din aur şi celălalt din argint. Atunci când îşi foloseşte tăişul de aur, aduce mană, când loveşte cu cel de argint, aduce grindină.
Pentru a se pune la adăpost de biciul de foc al Sfântului Ilie, diavolii se pitesc pe pământ, sub stresinele caselor, în copaci, în turlele bisericilor sau în trupurile animalelor. Din acest motiv, nu ţi se recomandă să laşi afară animale, mai ales câini, pisici şi capre.
Pe dată de 20 iulie, se aduc mere în biserica pentru sfinţire, aceste fructe speciale devenind de aur pe cealaltă lume.
În ziua de 20 iulie, nu este bine să se lucreze. Orice om care nu respectă această zi este pedepsit cu asprime de Sfântul Ilie, cu furtună sau grindină peste ogoarele ori grădina lui. În unele zone, există chiar şi interdicţia de a se aprinde focul în vatră, pentru gătitul mâncării.
Mai puteţi citi:
Rusalii 2015. Tradiţii şi superstiţii: Ziua în care spiritele morţilor ia
Se încarcă comentariile...
