De ce abandonează elevii din Mehedinţi şcoala? Aproape 1 milion de absenţe într-un an şcolar
0
România e statul european cu cea mai ridicată rată a abandonului şcolar, peste 17% anual. În cel mai mare pericol să nu îşi încheie nici anii de şcoală obligatorii sunt copiii care trăiesc la ţară. Mai mult de trei sferturi dintre cei care încep şcoala la sat nu termină nici măcar gimnaziul.
Situaţia nu este mai bună nici la Mehedinţi, datele statistice arătând că în anul de învăţământ 2013 – 2014, au renunţat la şcoală 536 de elevi, dintre care 416 în mediul rural şi 120 în mediul urban.
„În ceea ce priveşte mediul de provenienţă al elevilor care au abandonat şcoala în anul 2013 -2014, predomină localităţile Gruia, Strehaia, Punghina, Gogoşu şi Jiana ( unde există o puternică comunitate de de rromi). În Drobeta Turnu Severin, unităţile şcolare cu elevi care au renunţat la educaţie sunt Şcoala nr. 1, Colegiul Tehnic Decebal, Colegiul Domnul Tudor, Colegiul Lorin Sălăgean şi Colegiul de Transporturi Auto”, declară profesorul Cristinel Degeratu, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Mehedinţi.
La nivelul şcolii, situaţiile de abandon pot fi determinate de repetenţiile repetate şi frecvente, de integrarea insuficientă în colectivul clasei de elevi sau de calitatea relaţiilor cu profesorii şi cu colegii.
„Abandonul este o situaţie socială cu care ne confruntăm, nu este numai o problemă a învăţământului, este o problemă a comunităţilor pentru că afectează într-un mod destul de puternic viitoarea integrare a tinerilor în comunităţi. În general, abandonul intervine ca umare a unei stări de absenteism prelungit, aceasta are cauze diverse, fie ţine de personalitatea elevului, lipsă de interes, motivaţie şcolară scăzută, abilităţi sociale reduse. De asemenea mai ţine cont şi de condiţiile social-economice ale familiei, nivelul scăzut al situaţiei materiale, familii dezorganizate sau comunităţi de romi. Un alt factor este contextul şcolar, copilul se integrează mai greu în mediul de şcoală, fie din cauza neînţelegerilor cu colegii, a incapacităţii de adaptare, dar şi din o mai puţin comunicare cu cadrele didactice”, explică inspectorul şcolar Cristinel Degeratu.
Peste 900.000 de absenţe în 2013-2014
Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi a realizat o paralelă între situaţia absenţelor înregistrate de elevi în perioada anilor şcolari 2012 – 2013 şi 2013 – 2014. Astfel, anul de învăţământ trecut a însemnat, din acest punct de vedere, un număr total de 952.207 absenţe, cele mai multe - peste 500.000 – fiind înregistrate la nivelul liceal. Din total, numărul absenţelor nemotivate se ridică la 573.119 (239.894 – liceu, 233.299 – gimnaziu şi 99.926 – învăţământ primar). Dintre absenţele motivate, 379.088, cele mai multe – 270.171 au fost consemnate tot în mediul liceal. Cifrele, deşi mari, sunt inferioare celor din anul şcolar 2012 – 2013, când în judetul Mehedinţi, au fost consemnate 1.221.566 de absenţe, dintre care 730.354 absenţe nemotivate, cu o pondere de 366.621 de absenţe în rândul elevilor de liceu.
Copiii îşi urmează părinţii în străinătate
Din datele statistice reiese că numărul absenţelor şi implicit cazurile de abandon şcolar s-au dublat în ultimii ani din cauza acelor cazuri de copii care îşi urmează părinţii la muncă în străinătate, iar părinţii nu anunţă autorităţile şcolare despre acest fapt. Profesorii continuă să pună absenţe în catalog fiindcă nimeni nu îi informează că acel copil este plecat în străinătate, astfel că absenţele cresc văzând cu ochii.
„Un alt factor înregistrat în ultimii ani ducând la abandon şi la absenteism este cel al plecării cu părinţii în străinătate, ne-a dublat practic numărul de absenţe şi evident cauzele de abandon şcolar deoarece părinţii, în general, din comunităţile rome, pleacă în străinătate însoţiţi de copii, acolo o parte din ei, din fericire, sunt integraţi într-o structură de învăţământ, dar nefiind comunicată în ţară, ei n u pot fi declaraţi ca urmând o altă formă de instruire. În felul acesta se înregistrează absenţe în catalog şi la sfârşitul anului el riscă să fie declarat în stare de abandon. Ulterior ne-am întâlnit cu situaţia în care ei au venit cu acte justificative că fi urmat forme de învăţământ în străinătate, acestea sunt echivalate de către Ministerul Educaţiei şi îşi continuă mai departe forma de învăţământ”, mai spune Cristinel Degeratu.
Ce se poate face în aceste cazuri?
Familia este, în majoritatea cazurilor, de vină pentru că adolescenţii renunţă la şcoală. Profesorii se izbesc de multe ori de refuzul părinţilor în a-i sprijini în demersul de a-i aduce pe copii pe calea cea bună.
„Inspectoratul Şcolar Mehedinţi are un plan de acţiune privind reducerea absenteismului şi evitarea fenomenului de abandon şcolar, funcţionează pentru că în ultimul an cel puţin s-au redus absenţele cu un număr considerabil, dar încă suntem în faza în care încercăm să evităm pe cât posibil această părăsire pentru că de multe ori tinerii consideră că este o cale mai uşoară fuga de educaţie, înţelegând prea târziu sau mai târziu că de fapt este o greşeală, o decizie luată greşit”, este de părere profesorul Cristinel Degeratu.
Trebuie adăugat şi faptul că bugetul alocat de România Educaţiei este cel mai mic din Uniunea Europeană. Doar 3,4% din PIB, în timp ce în alte state dau 8% din PIB.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
