Averea culturală a bibiliotecii „I.G. Bibicescu” : atlas de 20 de kilograme şi carte veche de 500 de ani

Averea culturală a bibiliotecii  „I.G. Bibicescu” : atlas de 20 de kilograme şi carte veche de 500 de ani

Izabela Zamfir ne arată atlasul geografic

Fondul de carte al Bibliotecii judeţene „I.G. Bibicescu” din municipiul Drobeta Turnu Severin este unul destul de vast, peste 600 de cărţi ce au o vechime de aproape 500 de ani, cuprinde ediţii princeps, ediţii de lux, ediţii cu ex libris-uri, cum şi numeroase lucrări de interes enciclopedic

Cea mai impresionantă carte este de departe atlasul geografic de mărimi şi greutate impresionante. „Este vorba de un atlas geografic foarte vechi, tipărit în anul 1735 la Nuremberg. Acest atlas geografic al Imperiului romano- german conţine sute de hărţi ale acestui imperiu.

Acest atlas este şi cel mai greu, el cântărind peste 20 de kilograme”, a spus Izabela Zamfir, gestionar la Fondul de patrimoniu.

Ea mai susţine că acest altas este impresionat şi prin grafica foarte clară şi minuţios realizată, cartea este cerută foarte rar de unii cercetători locali. La fel de valoaroase sunt şi tipăriturile vechi de 500 de ani.

Cea mai veche carte românească, a fost tipărită la 1575 la Braşov, de către diaconul Coresi, se numeşte Octoihul lui Coresi. „Este cea mai veche tipăritură de pe teritoriul românesc.

Cartea este deosebită pentru că s-a păstrat extraordinar de bine, are o copertă originală din lemn şi piele, există în cadrul acesteia numeroase însemnări făcute de cei care au deţinut-o”, a adăugat  Izabela Zamfir.

De o valoare culturală deosebită este şi Cartea româneasca de învăţătură sau Cazania lui Varlaam, tipărită la Iaşi în 1643.  Biblioteca deţine aproape toate titlurile, din cartea brâncovenească, printre care Biblia de la Bucureşti  care a văzut lumina tiparului în 1688.

Tipăriturile străine, peste 200 de cărţi rare, încep cu Orationes Graecae de Aristide Aelius, carte bisericească tipărită la 1517 la Florenţa, care foloseşte aflabetul grecesc. La aceste se adaugă trei cărţi mici  tipărite în 1632 la Lugduni.

Printre cele trei cărţi se află şi Noul Testament  tipărit în 1670 la Amstelodami. Conform Izabelei Zamfir, gestionarul fondului de carte veche, majoritatea acestor cărţi de patrimoniu sunt de religie, istorie şi geografie.


Cei mai mulţi interesaţi de aceste cărţi fiind studenţii la Teologie şi preoţii, ultimii le studiază pentru lucrările de doctorat. Cartea veche este adăposită într-o cămăruţă întunecată din cadrul secţiei „Pogany”  de pe strada Mihail Eminescu, din Drobeta Turnu Severin. 

Explicaţia o aflăm tot de la Izabela Zamfir, care ne-a spus că aceste cărţi trebuie ţinute în condiţii speciale, la temperaturi rezonabile, mediul nu trebuie să fie foarte umed, lumina să nu cadă direct pe ele.

Cărţiile de o însemnată valoare culturală nu au fost estimate financiar. În curând pentru a fi păstrate în condiţii de securitate, la bibliotecă va fi montat şi un sistem de alarmă.

„Majoritatea cărţilor constituie donaţie, valoarea este nepreţuită, este imposibil să cântăreşti în bani asemenea carte datorită valorii ”, a spus gestionarul fondului de carte veche.







Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările