De ce nu au fost expertizate oasele deţinuţilor politic care au murit în lagărul de la Periprava
0
În opt ani, nu a fost identificat niciun deţinut politic înmormântat în lagărul de la Periprava din Delta Dunării, întrucât, spun specialiştii Institutului de Medicină Legală Bucureşti, resturile de schelete sunt fragile, iar procedura este mai amplă şi mai lungă decât în cazul probelor biologice recoltate din ţesuturi moi.
În urmă cu opt ani, au început săpăturile în cimitirul lipovenesc de la Periprava, din Delta Dunării, iar cele 58 de schelete au ajuns la Institutul de Medicină legală „Mina Minovici”, din Capitală. Din păcate, niciunul nu a fost expertizat pentru că, spun medicii legişti, resturile de schelete sunt fragile. În paralel, pe rolul Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află înregistrat un dosar în care se fac cercetări pentru infracţiunii contra umanităţii de către militarii din structurile de pază ale Penitenciarului Periprava.
Pentru identificarea victimelor, trebuia ca medicii de la „Mina Minovici” să compare ADN-ul extras din resturile deţinuţilor politic înmormântaţi la Periprava cu cele ale urmaşilor acestora, pentru a fi identificaţi, numai că nici în prezent nu s-a făcut niciun pas important. Într-un răspuns trimis cotidianului „Adevărul”, dr. Adriana Francisc, purtătorul de cuvânt al institutului, precizează că „până în prezent nu s-a încheiat identificarea nici a unei persoane din materialul probatoriu ce a fost trimis spre analiză. Analizele efectuate până în prezent au condus la profiluri incomplete ADN (ADN alterat), insuficient pentru a permite o comparaţie cu probele de referinţă recoltate“.
În prezent, spune specialistul, pe resturile foştilor deţinuţi se face o cercetare antropologică, iar echipa de medici legişti este condusă de dr. Mariana Roşu, „specialistul cu cea mai mare experienţă în antropologie medico-legală din INML Mina Minovici“. Cercetarea antropologică se desfăşoară independent de cercetarea profilului ADN şi, ne dă asigurări medicul, va fi remisă cu celeritate organului de justiţie emitent al ordonanţei de solicitare a expertizei antropologice medico-legale de îndată ce expertizele vor fi încheiate.
Un test ADN care presupune cercetarea prezenţei ADN şi identificarea profilului ADN din oase şi resturi de schelete costă 1.800 lei, iar procedura este mai amplă şi mai lungă decât în cazul probelor biologice din ţesuturi moi. Pe de altă parte, spune dr. Adriana Francisc, „resturile scheletale sunt fragile şi nu se poate anticipa la care dintre acestea se va putea obţine un profil ADN util în identificare, astfel încât se vor efectua, după caz, reeşantionări cu teste repetate“.
Morţii care aşteaptă dreptatea de peste 70 de ani
Nu este singurul dosar în care procurorii militari n-au primit nicio informaţie de le medicii legişti, deşi au emis ordonanţe pentru realizarea testelor ADN şi efectuarea de cercetări antropologice pentru a putea fi stabilit sexul, vârsta probabilă, vechimea osemintelor, precum şi stabilirea profilului genetic. Pe rolul Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află mai multe dosare în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii. Prima cauză este legată de Periprava, acolo unde, spun procurorii, au murit 124 deţinuţi, în cea mai mare parte condamnaţi din motive politice, în perioada 1954-1964. Aceştia au murit din cauza regimului penitenciar sever, caracterizat prin lipsa de hrană, lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, în condiţii meteorologice extreme, precum şi a comportamentului abuziv şi violent al personalului de pază, încadrat la diverse unităţi militare.
De asemenea, pe rolul acestei unităţi de parchet militar se află înregistrat un dosar în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, de către cadre militare din securitatea statului şi lucrători de penitenciar din cadrul Ministerului de Interne. Mai exact, în perioada 1950-1964, aceştia au creat în Penitenciarul Târgu Ocna un regim de detenţie caracterizat prin condiţii inumane şi aplicarea de rele tratamente, care a avut ca rezultat decesul unui număr de 71 deţinuţi politici. În cimitirul din localitate, au fost deshumate 24 de schelete umane şi rămăşiţe scheletic.
Totodată, o altă anchetă penală avea ca obiect stabilirea împrejurărilor în care, la data de 16.08.1950, pe raza comunei Bistra, judeţul Alba, partizanii Andreşel Ioan, Trifa Iosif şi Pom Traian au fost împuşcaţi de către lucrători din cadrul Serviciului Judeţean al Securităţii Poporului Turda şi a Biroului de Securitate Câmpeni. În 2017, au fost exhumate rămăşiţele unei persoane, iar în urma expertizării probelor biologice şi a stabilirii relaţiilor înrudirii biologice între rude, s-a stabilit că rămăşiţele scheletice aparţin lui Andreşel Ioan, scheletul fiind restituit aparţinătorilor, în scopul reînhumării.
Un ultim dosar vizează presupuse fapte de tortură şi omor calificat săvârşite în Caransebeş, în perioada 1948 - 1952, de către lucrători ai fostei Securităţi locale şi regionale. Cele 21 rămăşiţe scheletice au ajuns tot la Mina Minovici. În 13 cazuri din cele 21, au fost întocmite rapoartele de constatare medico - legală şi expertiză medico - legală, pentru celelalte opt rămăşiţe scheletice aparţinând tot atâtor victime procesul de evaluare medico-legală fiind în curs, aştepându-se rapoartele specialiştilor.
Se încarcă comentariile...
