Un tronson al autostrăzii Lugoj-Deva are nevoie de reparaţii capitale. Noul episod din serialul „Dezastru pe Autostrada A1“
0
Surse apropiate proiectului de amenajare a unui segment din Autostrada A1, situat pe tronsonul Lugoj-Deva, declară că expertiza drumului proaspăt construit a relevat probleme grave care necesită lucrări serioase de întărire a infrastructurii.
Cel mai important proiect de infrastructură desfăşurat la ora actuală în România, autostrada A1, Bucureşti-Nădlac, continuă să scoată la iveală probleme grave.
Oficialii Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au anunţat la jumătatea lunii februarie 2016 comandarea unei expertize care să stabilească în ce măsură au fost respectate de către constructori normele de calitate pe lotul II al tronsonului Lugoj – Deva.
Suspiciunile responsabililor CNADNR au apărut după luarea deciziei de demolare, în toamna anului 2015, a unui tronson din sectorul Sibiu – Orăştie, construit de firma italiană Salini Impreglio. Aceeaşi societate este responsabilă şi pentru secţiunea Lugoj – Deva.
„După experienţa cu lotul III al autostrăzii Sibiu-Orăştie, am hotărât ca pentru lotul II al autostrăzii Lugoj - Deva, km 27+620 - km 56+220, să facem o expertiză tehnică care să ne dea date exacte asupra execuţiei şi calităţii acestui lot. Aşteptăm detaliile acestei expertize, astfel încât să putem lua deciziile cele mai corecte şi mai bune pentru derularea într-un ritm susţinut a contractului, în vederea finalizării acestui lot”, anunţa şeful CNADNR, Cătălin Homor.
Rezultatul expertizei: proiectul nu a fost respectat
Surse apropiate proiectului au declarat pentru „Adevărul” că expertiza a fost finalizată, iar specialiştii au decis că nu este nevoie de demolare, dar e nevoie de ample lucrări de consolidare pentru că proiectul nu a fost respectat. „Sunt anumite zone unde trebuie făcute consolidări în aşa fel încât să nu apară problemele care au mai apărut pe alte tronsoane. Acolo (n.r. pe tronsonul Sibiu - Orăştie) a fost o soluţie extremă. Aici nu este cazul de aşa ceva, dar trebuie făcute nişte consolidări în aşa fel încât să nu avem probleme mai târziu, să apară tasări sau fisuri”, a explicat o sursă implicată în proiect.
Potrivit aceleiaşi surse, consolidarea se va face prin injectarea unor materiale în structura autostrăzii.
„Aceste injecţii de consolidare se vor face din lateral. Se va pătrunde pe sub calea de rulare. Vor fi introduse nişte ţevi prin care se va injecta nişte lapte de ciment. Au fost probleme la execuţie. Proiectul a fost bun, dar nu s-a lucrat aşa cum scrie în proiect. Nu s-a pus materialul care trebuia. Dacă se respecta proiectul nu se ajungea în situaţia asta. Consolidările se fac acolo unde rambleele depăşesc înălţimea de cinci metri. În unele locuri se va interveni pentru stabilitatea taluzurilor, iar îmbunătăţirea materialului din corpul rambleului se va face pe aproximativ opt kilometri”, a mai declarat sursa din cadrul proiectului.
Consolidările se vor face pe cheltuiala constructorului. Surse din cadrul CNADNR au declarat că rezultatele expertizei încă nu i-au fost comunicate Companiei, urmând ca rezultatul expertizei să fie comunicat public după ce documentul va intra în posesia CNADNR.
Dezastrul de pe Sibiu – Orăştie
Lotul doi al autostrăzii Lugoj – Deva, pe care lucrează italienii de la Salini Impreglio, a fost supus expertizei după dezatrul de pe tronsonul Sibiu – Orăştie, acolo unde s-a decis demolarea unei porţiuni de autrostradă din cauza neregulilor descoperite. În raportul specialiştilor CNADNR se arată că fundaţia autostrăzii nu a fost executată corect şi cu materialele prevăzute în proiect, iar în zona kilometrului 60+600 metri există infiltraţii de apă la o adâncime de câţiva metri.
„În urma analizelor de laborator transmise de către DRDP Cluj pe materialele prelevate în data de 23 septembrie 2015 din secţiunea de la km 60+600, în curs de demolare, se reconfirmă neconformităţile identificate de laboratorul DRDP Braşov privind: neconformitatea materialului utilizat la realizarea saltelelor din piatră spartă, unde din rezultatele transmise efectiv nu se regăseşte piatra spartă sort 40-63 mm, agregatele neconforme de balastieră utilizate pentru saltelele din balast sort 0-63 mm (peste 18% agregate mai mari, în afara sortului)“, se arată în raportul în urma căruia s-a decis demolarea unei porţiuni din tronsonul Sibiu – Orăştie.
Vă recomandăm şi:
Lotul IV al autostrăzii Lugoj - Deva ar putea fi finalizat până la sfârşitul acestui an, susţineau chiar reprezentanţii CNADNR. În prezent, constructorii lucrează într-un ritm mai alert faţă de cei de pe alte tronsoane aflate în lucru. De şantier profită, zilnic, şi zeci de căutători de fier vechi, care scotocesc prin zgura din terasamentul autostrăzii.
Filmările aeriene realizate pe cele trei tronsoane nefinalizate din autostrada Deva – Lugoj prezintă un şantier întins zeci de kilometri, presărat cu câteva porţiuni de asfalt. Gradul de filanizare al proiectului de infrastructură este mai mic de 25 la sută.
Vasile Muntean (70 de ani) a aflat că trebuie să primească suma de un leu pentru o parcelă de un metru pătrat pe care a cedat-o constructorilor Autostrăzii Deva – Lugoj. Bătrânul din comuna hunedoreană Lăpugiu de Jos aşteaptă de aproape doi ani banii şi se simte uitat de statul român.
Tronsonul de autostradă Şoimuş – Ilia, întins pe 22 de kilometri, are ca termen de finalizare luna noiembrie a anului viitor, însă potrivit ministrului Transporturilor, Dan Şova, constructorii au promis urgentarea lucrărilor, astfel încât acestea să fie finalizate cu o jumătate de an mai devreme.
Se încarcă comentariile...
