Povestea maghiarului împuşcat în timpul Revoluţiei din România. Va fi sursa unei expoziţii inedite în ţara vecină
0
În Ungaria, în oraşul Szentes, se pregăteşte o expoziţie dedicată marcării celor 30 de ani care au trecut de la Revoluţia din România.
În toamna aceasta, în Muzeul „Koszta József” din oraşul Szentes (judeţul Csongrád) se va deschide o expoziţie dedicată celei de-a 30-a aniversări a Revoluţiei de la Timişoara.
Expoziţia va avea la bază povestea maghiarilor care au ajutat România în decembrie 1989. Mai exact a unei misiuni care la vremea respectivă a fost unică în ţară.
În 17 decembrie, oamenii din zona de frontieră au urmărit desfăşurarea evenimentelor cu mare atenţie.
În 22 decembrie, în oraşul Hódmezővásárhely a avut loc o colectă intitulată „Pentru România, pentru Transilvania”, iar donaţiile au plecat în aceeaşi seară către Timişoara, prin intermediul unui convoi de ajutoare care trebuia să treacă prin Arad.
Unul din camioane a fost condusă de Sándor Tóth. Avea 44 de ani şi era tată a doi copii.
Tóth a preluat conducerea autocamionului din întămplare. Şoferul desemnat iniţal nu avea paşaport valabil, iar Tóth Sándor, taximetrist de meserie, s-a oferit voluntar să plece cu convoiul.
Maghiarii au trecut uşor frontiera de la Nădlac, dar înainte de Arad au fost opriţi de un grup de revoluţionari, care le-au spus să ocolească oraşul, pentru că acolo se dau lupte grele.
Convoiul şi-a continuat însă drumul pentru că, înainte de a pleca spre Timişoara, trebuia să lăsa ajutoare spitalului din Arad. Acolo a ajuns însă numai un camion.
În 23 decembrie, noaptea la ora două, Sándor Tóth a fost împuşcat la piciorul podului de pe Mureş.
Camionul său fost ţinta a trei gloanţe trase probabil dintr-o mitralieră.
„Am găsit autocamionul lui Tóth Sándor staţionând în ordine pe rampa podului, cu frâna de mână trasă. Motorul nu era înecat, ci oprit, deci sunt sigur, că victima nu a fost împuşcată în mers. Mi s-a părut, că parcă s-a tras din faţă o rafală din poziţia şold, căci autocamionul a fost lovit de trei gloanţe: un glonţ a lovit jos braţul de ghidaj, un altul undeva în zona măştii de radiator, iar al treilea proiectil a trecut prin parbriz, constituind lovitura mortală pentru Sándor, care şi-a pierdut tot sângele acolo, în maşină”, a povestit Lajos Ágoston, unul dintre cei care l-au găsit pe şofer mort.
Trupul neînsufleţit al şoferului din Ungaria a fost transportat acasă la 27 decembrie, funeraliile sale având loc la 3 ianuarie 1990, când sute de persoane l-au condus pe ultimul drum.
Nu s-a aflat niciodată cine l-a ucis pe Sándor Tóth.
Muzeul „Koszta József” va prezenta poveştile celor care au în decembrie 1989 au plecat în România cu alimente, cu transporturi de sânge şi alte ajutoare.
Se încarcă comentariile...
