Povestea matusalemului din Banat. Un timişean ar fi trăit 185 de ani. Martorul ocupaţiei otomane şi al eliberării cetăţii de către trupele creştine

Povestea matusalemului din Banat. Un timişean ar fi trăit 185 de ani. Martorul ocupaţiei otomane şi al eliberării cetăţii de către trupele creştine

Petru Csartan FOTO demogr.de.

Cel mai cunoscut personaj al lui Luxdorph era un personaj pe numele Petracz Czartan, care a murit în 1724, la vârsta de 185 de ani, din Keveresh (astăzi Chevereşul Mare, judeţul Timiş)

Ştiri pe aceeaşi temă

Au existat în lume numeroşi cercetători care au studiat fenomenul vârstei înaintate. Danezul Bolle Willum Luxdorph, un înalt funcţionar, care a trăit între 1716 şi 1788, a fost unul din ei. Acesta a publicat, în anul 1783, un catalog ilustrat al persoanelor longevive. Avea de 36 de pagini şi se numea “Index tabularum pictarum et cælatarum qvæ longævos representant”. Un material amănunţit despre acest catalog a fost publicat pe site-ul demogr.de. Aici aflăm că cel mai cunoscut personaj al lui Luxdorph era un maghiar (unii susţin astăzi că ar fi fost român) pe numele Petracz Czartan (Petruţ Ciortan?), care a murit în 1724, la vârsta de 185 de ani, din Keveresh (astăzi Chevereşul Mare, judeţul Timiş).

Înainte însă, despre acest caz a scris şi Francesco Griselini, în „Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei”, în anul 1780. 
 
Luxdorph aminteşte că despre Petracz Czartan a scris şi publicaţia vieneză Das Merckwürdige Wienn, în anul 1727.
 
Petracz Czartan este descris de un vecin, care spunea că bărbatul avea, cu cea de a treia soţie, un fiu care se apropia de vârsta de 100 de ani. 
 
“Despre înfăţişarea lui, ni se spune că ochii lui erau oarecum roşii, că părul şi barba erau alb-verzui care seamănă cu mucegai de pâine, şi că avea încă câţiva dinţi. El a fost martor la cucerirea otomană a cetatii Temesvar - care a avut loc în 1552 - în timp ce era cu vitele tatălui său. De asemenea, a aplaudat recucerirea cetăţii de către creştini, care a avut loc în anul 1716 . A trăit sub zece împăraţi diferiţi, care sunt enumerate în mod corespunzător”, aflăm de pe demogr.de. 
 
Tablouri cu matusalemii Banatului
 
În cartea lui Luxdorph apar şi bănăţeni Janos şi Sara Rowin, din Caransebeş, în vârstă de 172, respectiv 164 de ani.
 
“Despre cuplu Janos şi Sara Rowin ni se spune că ei încă trăiau în 1727. Au fost căsătoriţi timp de 147 de ani, iar fiul lor cel mai tânăr avea în acel moment în vârstă de 116 de ani. Au avut şi doi nepoţi mari de 35 şi 27 ani”, mai scrie demogr.de
 
Atât Petracz Czartan, cât şi soţii Rowin au fost pictaţi de un artist care trăia în Timişoara, Alessandro Magnasco (1667-1749) la comanda contelui Frantz Paul von Wallis şi gravate ulterior de J.A. Schmuzer, de la Universitatea din Viena.
 
„Un element foarte comun pentru aceste mituri de longevitate este localizarea poveşti. Erau locuri care nu sunt uşor accesibile, în acest caz Banatul Zimişoarei din Ungaria. Această regiune a fost sub asediu otoman între 1552 şi 1716, perioadă care acoperă în mod convenabil întreaga perioadă în care Petracz Czartan şi cuplul Rowin ar fi trăit. Face practic imposibil de găsit dovezi oficiale", mai scrie demogr.de. 

    
Matusalemii Banatului, conform demogr.de, care dă ca sursă ilustratele din publicaţia vienieză.. 

A trăit în timpul domniilor a zece împăraţi romano-germani
 
De subiectul acesta a scris şi Ionel Crăciun pe blogul nelucraciun.wordpress.com. Acesta afirmă că tabloul în care era pictat „matusalemul” Banatului a fost vândut la o licitaţie organizată la Uppsala (Finlanda), la data de 3 iunie 2008, pentru suma de 15.000 coroane suedeze. Are dimensiunile de 138 x 119 centimetri şi este pictat în ulei pe pânză.
 
„Textul aflat în partea de jos a tabloului dezvăluie identitatea celui reprezentat în tablou, considerat în epocă Mathusalemul Banatului. În text apare ca localitatea de baştină Keveresh (Chevereşul Mare) şi că a murit în 5 ianuarie 1724, la vârsta de 185 de ani”, scrie Crăciun. 
 
Tot pe acest blog aflăm amănunte despre textul apărut în publicaţiea vieneză Das Merckwürdige Wienn.
   
„Pâna cu câteva zile înaintea morţii sale a putut fi văzut, sănătos, în faţa staţiei de poştă, sprijindu-se într-un baston, aşteptând pomană din partea călatorilor care coborau din poştalion...Mai cu seamă este vrednic de luat în seamă faptul că viaţa acestui om s-a întins în trei veacuri, al 16-lea, din 1539, al 17-lea în întregime şi al 18-lea, până în 1724; de asemenea că a trăit în timpul domniilor a zece împăraţi romano-germani: Karl al V-lea, Ferdinand I, Maximilian al II-lea, Rudolf al II-lea, Mathias, Ferdinand al II-lea, Ferdinand al III-lea, Leopold I, Iosef I si Karl al VI-lea; de asemenea că, după spusele fiului său Ştefan, care în 1724 avea 100 de ani”, mai aflăm de pe blogul nelucraciun.wordpress.com.


Petracz Csartan conform wikipedia.org

Lipsa unor evidenţe clare ale populaţiei puteau contribui cu uşurinţă la umflarea acestor vârste
 
Şi istoricul bănăţean Mircea Rusnac a „săpat” pentru a afla mai multe despre acest subiect. Aceasta a găsit un articol publicat în revista „Magazin istoric”, din 1968, intitulat „Vârste matusalemice la români”, semnat de Ştefan Mateş.
 
“Lipsa unor evidenţe clare ale populaţiei, neîntocmirea actelor de naştere şi în general ignoranţa existentă în acele veacuri puteau contribui cu uşurinţă la <umflarea> acestor vârste până la cote neverosimile. În orice caz, oamenii respectivi au trăit foarte mult, fapt cu atât mai lăudabil, cu cât cunoaştem cât de instabile erau acele perioade, marcate de războaie, molime şi dificultăţi multiple”, susţine Mircea Rusnac.

Cazurile de la Caransebeş

În ceea ce îi priveşte pe soţii Rovin, Mircea Rusnac scrie că tabloul care îi înfăţişează în ulei se află la mânăstirea Kukus din Cehia, având următoarea inscripţie în limba germană: „Iovas Rovin, de 172, şi soţia sa Sara, de 164 ani, de rit grecesc, căsătoriţi de 147 de ani, amândoi născuţi şi domiciliaţi în Kodo(c), din districtul Caransebeşului, cu copii adevăraţi, 2 băieţi şi 3 fete încă în viaţă, cel mai tânăr băiat de 116 ani, şi acesta are 2 strănepoţi – unul de 35 de ani şi altul de 27 de ani; zugrăvit în 25 august 1728”. 
 
Un alt pictor german a refăcut lucrarea, care reda şi el pe scurt biografia celor doi soţi, oarecum diferită de cea existentă la Kukus.
 
“Aceste ultime două tablouri, din 1731, au fost achiziţionate la o licitaţie organizată la Viena în 1896 de un caransebeşan, aflându-se în 1958, când le-a văzut Ştefan Meteş, în proprietatea fiului acestuia, dr. Virgil Budinţian. În privinţa bătrânilor amintiţi, se mai cunoaşte faptul că Sara a trăit încă mulţi ani după moartea soţului ei…”, scrie Mircea Rusnac, pe blogul său.
 
Astfel de cazuri s-au înregistrat şi în zona Aradului. 
 
“La finalul volumului al doilea al lucrării sale Monografia judeţului Arad, istoricul Márki Sándor scria: <În 1789, în cursul unei vânători în satul Cuied, un domn a intrat în casa unui ţăran român. Bătrânul gospodar însuşi povesteşte că nemţii i-au alungat pe turci din Boroş-Ineu; aşadar s-ar fi putut să aibă circa 130 de ani. În cursul îndelungatei sale vieţi, n-a ieşit niciodată din hotarul satului şi în viaţa lui pentru întâia oară vede un domn. La 1 ianuarie 1894 moare un păstor din Mădrigeşti, în vârstă de 107 ani, după alţii de 120 de ani, care în viaţa lui o singură dată a ieşit din satul său, când a fost dus în Gurahonţ să vadă trenul ce fusese pus în circulaţie în 1890>”, mai scrie Mircea Rusnac.
 
citeste totul despre: