Paradoxul României: ţara care îl cinsteşte pe cel care a dat ordin Armatei să lichideze manifestanţii din Timişoara. Străzi şi bulevarde pentru Vasile Milea

Paradoxul României: ţara care îl cinsteşte pe cel care a dat ordin Armatei să lichideze manifestanţii din Timişoara. Străzi şi bulevarde pentru Vasile Milea

Nicolae Ceauşesu şi Vasile Milea

Asociaţia „17 decembrie 1989” din Timişoara cere schimbarea denumirii străziilor şi bulevardelor din România care poartă numele generalului Milea, ridicat fără temei la rangul de erou.

Ştiri pe aceeaşi temă

Asociaţia „17 decembrie 1989” din Timişoara atrage atenţia că, la 26 de ani de la Revoluţie, generalul Vasile Milea, cel care a dat ordin Armatei să tragă în demonstranţii din Timişoara, în 17 decembrie 1989, şi în cei de la Hotelul Intercontinental din Bucureşti, este considerat un veritabil erou în mai multe oraşe din România.

Ministru al Apărării Naţionale a fost printre coordonatorii acţiunilor de represiune desfăşurate înainte de 22 decembrie, soldate cu 159 de morţi şi aproximativ 1.500 de răniţi. 

Asociaţia „17 decembrie 1989” din Timişoara urmează să trimită scrisori primăriilor oraşelor unde există denumiri de străzi şi bulevarde cu numele generalului Vasile Milea, pentru a se renunţa la ele. În mod paradoxal, în România anului 2015, un criminal al Revoluţiei, răspunzător de moartea multor români, este considerat erou naţional. 
 
„Generalul Vasile Milea a fost cel care a dat ordin să se tragă în Timişoara, în 17 decembrie 1989. Acesta este responsabil pentru 73 de morţi şi 400 de răniţi. Tot el a fost cel care a dat ordin să se tragă în demonstranţii de la Intercontinental, de la Bucureşti, în noaptea de 21-22 decembrie. Atunci au murit 49 de persoane. Care a fost criteriul pentru care generalul Milea este considerat erou! De când criminalii sunt eroi? Numai la noi se poate întâmpla aşa ceva. Cerem primăriilor oraşelor unde există străzi cu numele generalului să le schimbe”, a declarat Corina Untilă, preşedintele Asociaţiei „17 decembrie 1989” din Timişoara.



Cinic. Staţia de autobuz General Vasile Milea, pe bulevardul Timişoara
 
Oraşele unde există străzi care poartă numele general Vasile Milea sunt următoarele: Petroşani, Brad, Piteşti, Ploieşti, Constanţa, Târgovişte, Bârlad, Vaslui şi Brăila. Bulevarde cu numele generalului sunt la Arad, Sibiu şi Bucureşti. În capitală, există şi o staţie de autobuz cu numele Vasile Milea, staţie care se află, ironia sorţii, chiar pe bulevardul Timişoara. 
 
Mai mult, în 31 mai 2015, comunitatea şi administraţia locală din Lereşti (judeţul Argeş), împreună cu liderii politici ai judeţului, l-au evocat şi distins pe generalul Vasile Milea cu titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Lereşti. 
„În RDG nu a murit nimeni la schimbarea de regim. Au scăpat fără morţi şi celelelte ţări din blocul comunist. În Bulgaria nu a murit nimeni când a fost înlăturat Jivkov. Eroi sunt aceia care au contribuit la schimbarea fără vărsare de sânge. La noi e altfel, unul care este responsabil de moartea atâtor oameni, este erou. A existat o stradă cu numele generalului Vasile Milea şi la Cluj, însă, spre cinstea administraţiei de acolo, denumirea străzii a fost schimbată cu numele generalului Traian Moşoiu. Este singurul oraş unde s-a renunţat la denumire. La Sibiu, spre ruşinea fostului primar Klaus Iohannis, există un bulevard cu numele lui Milea. Este o teză falsă că el a fost un eroi după moartea lui. Există o controversă dacă a fost omorât sau s-a sinucis. De fapt, şi despre generalii Stănculescu, Guşă şi Coman, unii spun că au fost eroi”, a declarat revoluţionarul Marius Mioc (foto), cel mai important cercetător al evenimentelor din decembrie 1989.

Cine a fost generalul Vasile Milea
 
Generalul Vasile Milea a fost ultimul ministru comunist al Apărării. A murit pe 22 decembrie 1989, după ce - conform variantei oficiale - s-a sinucis în sediul CC al PCR, împuşcându-se cu un pistol în zona inimii.
 
Declarat trădător de Nicolae Ceauşescu, lui Vasile Milea i s-a creat imaginea unui adevărat erou, care şi-a pus capăt zilelor pentru a nu executa porunca dictatorului de a da ordin Armatei să tragă în populaţie. Circula de asemenea zvonul conform căruia generalul fusese de fapt asasinat din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. În nebunia acelor zile, lumea a uitat cu o uşurinţă halucinantă crimele săvârşite de Armata condusă de Milea în represiunea de la Timişoara sau în lichidarea baricadei de la Hotelul Intercontinental. 
 
O simplă privire aruncată peste biografia lui Vasile Milea (foto) este suficientă pentru identificarea neconcordanţei dintre adevărata faţă a fostului ministru şi titulatura de erou pe care a căpătat-o după 1989. Acesta nu iese cu nimic din tiparele liderilor comunişti care au contribuit la desăvârşirea uneia dintre cele mai negre perioade din istoria României. 

 
Exclus din Partidul Muncitoresc pentru furt
 
Vasile Milea s-a înscris în Partidul Muncitoresc Român (n.r. - precursorul PCR) pe 16 februarie 1955, pe când avea gradul de maior. Fostul ministru al Apărării a fost exclus din partid în 1958 pe motiv că „a forţat pe comandanţii de unităţi să fure materiale de pe diferite şantiere ale sectorului socialist. A luat una butelie aragaz şi nu a plătit-o. În relaţiile cu ofiţerii, prin loviri şi jigniri, a făcut ca aceştia să se îndepărteze de el şi să aibe frică”. 
 
De altfel, mărturiile celor cu care Milea a interacţionat de-a lungul carierei militare vorbesc despre o persoană extreme de dură, care îi înjura şi îi lovea pe militari. 

Specialist în represiunea cu tancuri 
 
În 1960 este reprimit în Partid, iar doi ani mai târziu se iveşte şi ocazia de a-şi demonstra ataşamentul nemăsurat faţă de puterea socialistă. În 1962, în două sate de lângă Piteşti a izbucnit o revoltă a ţăranilor împotriva preşedinţilor de cooperativă.
 
Colonelul Vasile Milea s-a oferit să intervină cu blindatele. Acelaşi lucru l-a făcut şi în 17 decembrie 1989, când scoate tancurile în stradă şi Armata ucide primii revoluţionari.
 
În mai 1977, Milea devine general-colonel. La 31 martie 1980 este numit în funcţia de şef al Marelui Stat Major al Armatei Române, iar la 16 decembrie 1985 devine noul ministru al Apărării Naţionale.  
 
Istoricul Alex Stoenescu exclude sinuciderea şi crede că fostul ministru al Apărării ar fi încercat să se rănească prin împuşcare pentru a scăpa de presiunea evenimentelor. Mai există şi varianta ca Milea să fi fost asasinat de cei care ar fi urmat să vină la putere, tocmai pentru a stârni populaţia, efect care s-a şi petrecut. Toate aceste variante contrazic însă titulatura de erou care i-a fost acordată generalului Vasilea Milea.  
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: