Descoperiri arheologice care vorbesc despre Timişoara medievală din perioada Regatului Maghiar. „Este o istorie foarte puţin cunoscută“

Direcţia Judeţene pentru Cultură Timiş lansează o nouă serie de publicaţii dedicate patrimoniului bănăţean. Prima carte vorbeşte despre descoperirile arheologice de pe strada Ungureanu colţ cu Savoya.

„O contribuţie la istoria Timişoarei medievale”, este titlul volumului care a fost lansat marţi seara la Casa Artelor, în cafeneaua Klapka. Este vorba despre un demers arheologic semnat de un colectiv format din Florin Draşovean, Zsuzsanna Kopeczny, Georgeta El Susi, Florentina Marţiş şi Alexandru Flutur. Volumul prezintă cercetările arheologice care au fost efectuate pe strada Emanuil Ungureanu nr.2, colţ cu Eugeniu de Savoya (când s-a construit clădirea de vizavi de fosta redacţie Agenda), din urmă cu zece ani. 

Specialiştii au putut cerceta un strat care aparţinea Timişoarei medievale din Regatul Maghiar, înainte de cucerirea otomană.

„Zona cercetată este în Cetatea medievală a Timişoarei. Ca atare, descoperirile au o deosebită importanţă pentru lămurirea istoriei din acea perioadă. Este o istorie foarte puţin cunoscută. Din punct de vedere arheologic, ceea ce am găsit este primul nivel din evoluţia istorică a cetăţii, care se datează la sfârşitul secolulul al XV-lea şi începutul secolulul al XVI-lea, înainte de 1552, an în care Timişoara a fost cucerită de otomani”, a spus arheologul Florin Draşovean.

"Descoperirile arată o Timişoară medievală"

Arheologii au găsit în sit numeroase obiecte (ceramică, vase, ustensile, cuţite, furculiţe), case, acareturi, două fântâni şi oase de animale, care vorbesc despre viaţa culturală a urbei din perioada medievală. 

„Descoperirile arată o Timişoară medievală, casele nu erau foarte arătoase, erau făcute din chirpici cu structură de lemn, case care aveau pivniţă, care erau înconjurate cu garduri din lemn. Am descoperit material şi osteologic. Acesta este desobit de important deoarece a reliefat o parte a economiei, în speţă economia animalieră. Era dominată pe creşterea animalelor mari, a ierbivorilor, dar şi a ovi-caprinelor. Un rol îl avea şi vânătoarea, au fost găsite oase de cerb, ce dovedeşte un meniu variat al locuitorilor cetăţii”, a mai spus Florin Draşovean.

Cercetările s-au redus la un perimetru restrâns

Cercetările nu au avut o anvergură deosebită, pentru că arheologii erau nevoiţi să cerceteze doar perimetrul unde se făcea investiţia imobiliară, neputând să se etindă spre celelalte părţi. 

„Cercetările au mai arătat o posibilă repoziţionare a unora dintre strpzile Timişoarei medievale, aşa cum apar pe harta lui Francois Perret, care a fost realizată în 1716, imediat după cucerirea cetăţii de către austrieci. În acea zonă arăta o stradă medievală care era pavată, la fel ca toate celelalte, cu bârne de lemn. Cercetările din această zonă nu au reliefat prezenţa acestei străzi. Asta înseamnă că încă mai trebuie lucrat din punctul de vedere al georeferenţierii pe planul actual al hărţii lui Perret”, a adăugat Draşovean. 

Volumul “O contribuţie la istoria Timişoarei medievale” este primul dintr-o nouă serie editată sub egida Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş şi numită Bibliotheca Patrimonii Banatici. El dispune atât de o formă tipărită, cât şi de una în format electronic, variantă care va sta la dispoziţia publicului pe site-ul www.culturatimis.ro.