Cum a bătut DIICOT palma cu un interlop renumit pentru o pedeapsă simbolică. Înţelegerea a fost anulată de judecători

Un interlop prins în timp ce făcea trafic de ecstasy, cocaină şi cannabis, la scurt timp după ce a ieşit din închisoare, unde a fost tot pentru trafic de droguri, a încheiat cu procurorii DIICOT un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Potrivit acordului încheiat cu procurorii, traficantul ar fi trebuit să primească trei ani de închisoare. Judecătorii au considerat pedeapsa prea mică.

Interlopul arădean Eduard Pălincaş, condamnat în 2018 la doi ani de închisoare pentru trafic de droguri într-un dosar în care a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare, tot pentru trafic de droguri, şi un maior SRI, a fost prins după eliberarea din penitenciar, făcând din nou trafic de droguri. Practic, la scurt timp după ce a fost eliberat condiţionat din penitenciar, Eduard Pălincaş a fost prins în flagrant făcând trafic de droguri.

„Declar în mod expres faptul că recunosc comiterea faptelor (respectiv, remiterea drogurilor către colaboratorul autorizat, precum şi a cantităţii de 1 kg. cannabis brut către martorul denunţător A.C.P. precum şi faptul că am fost surprins după ce martorul mi-a plătit contravaloarea  acestui cannabis, fiind însă adevărat că la momentul flagrantului nu erau în mâna mea, ci pe canapeaua pe care stăteam) şi accept încadrarea juridică pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de mine.Nu am probe de propus în apărare şi nici cereri de formulat”, a recunoscut Pălincaş, în schimbul unei pedepse de trei ani de închisoare.

Acordul cu procurorii, desfiinţat de judecători

Conform procedurii, pentru a fi valabil, un acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între procuror şi inculpate trebuie validat de instanţă. În cazul lui Pălincaş, atât Tribunalul Arad, cât şi Curtea de Apel Timişoara au respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei, considerând că pedeapsa pentru care DIICOT şi Pălincaş s-au înţeles este prea mică, având în vedere faptul că interlopul este recidivist, comiţând faptele la scurt timp după ieşirea din închisoare.

„Gravitatea faptelor reţinute în acordul de recunoaştere a vinovăţiei nu poate fi contestată, din actul de sesizare a instanţei rezultând cu titlul de suspiciune rezonabilă că autoul a comis faptele pentru care este cercetat în prezenta cauză. Aceste acţiuni cu semnificaţie infracţională de care este acuzat inculpatul prezintă o gravitate deosebită, în condiţiile în care a fost cercetat pentru trafic ilicit de droguri de risc ( 3 acte materiale) şi trafic ilicit de droguri de mare risc (4 acte materiale)”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara.

Acelaşi document mai arată că reţine amploarea pe care a luat-o traficul de droguri în România, „în special în rândul tinerilor, cauzând prejudicii considerabile nu numai intereselor societăţii, ale persoanelor, atentează la viaţa şi sănătatea cetăţenilor, influenţează în mod demoralizator asupra conştiinţei şi comportamentului oamenilor. „Un astfel de comportament infracţional are un impact major în România şi raportat la lipsa unei reacţii ferme din partea organelor judiciar poate conduce la o ascensiune de-a dreptul alarmantă a acestui gen de infracţiuni”, au mai arătat judecătorii.

Magistraţii au mai arătat că „dacă pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului pentru fapte similare nu a determinat-o pe aceasta să se conformeze normelor penale, este puţin probabil că o sancţiune de 3 ani închisoare, cum s-a stabilit prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei, va atinge această finalitate”. Prin urmare, acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost respins.