A început sezonul mini-lubeniţei pentru murături: reţeta faimoşilor agricultori din Gottlob

A început sezonul mini-lubeniţei pentru murături: reţeta faimoşilor agricultori din Gottlob

Lubeniţă pentru murături de la familia Creţu din Gottlob

În prag de toamnă, gospodarii au început să pună la murat diferite legume, de la gogoşari şi castraveţi până la conopidă sau morcovi. La modă sunt în această perioadă şi lubeniţele.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

Lubeniţa de pe câmpurile de la Gottlob (Timiş), patria pepenilor verzi din Banat, a fost culeasă. Producătorii au tras linie încă de la începutul lunii august, iar ce vom mai găsi de acum în comerţ sunt aduse de peste hotare. Cu toate astea, nu toţi agricultorii din Gottlob au încheiat socotelile cu lubeniţa. Ei continuă activitatea cu lubeniţa de murături.

„După recoltarea lubeniţei, pe parcurs apar flori noi, planta se regenerează, produce din nou lubeniţe. Dar lubeniţa nu va creşte niciodată mare, la opt-zece kilograme. Rămân acele fructe mici, cele mai grele sunt de maximum un kilogram. Această lubeniţă se culege acum, pentru a se pune la murat. Unii vând lubeniţa pentru murături, alţii fac pentru ei. Şi eu acum câteva zile am pus la murat lubeniţă. M-am gândit să mă apuc şi eu să vând, dar deocamdată, şi în acest an, am lăsat oamenii să vină să culeagă pe gratis de pe câmp“, a declarat Cristian Cerba, viceprimarul din Gottlob şi agricultor din zonă.

 

Arată ca o lubeniţă în miniatură

Nicu Creţu lucrează împreună cu familia peste 10 hectare de lubeniţă. Zilele trecute a lucrat şi el să pună murături la butoi şi în borcane.Eu pun la murat lubeniţe mici, de maximum jumătate de kilograme. Cei bătrâni puneau şi lubeniţe mai mari la murat, cu miezul rozaliu. Lubeniţa mică nu are gustul lubeniţei mari, ea este verde. Prefer fructele mici pentru că miezul lor rămâne tare, duce undeva spre castraveţi ca şi textură. Atâta tot că arată ca o lubeniţă în miniatură. Dacă e cu coajă neagră ea rămâne aşa, dacă e vărgată, rămâne vărgată. Dar au un gust deosebit. Se poate pune la murat şi pepene galben“, a explicat Nicu Creţu.

 

 

Nici el nu vinde lubeniţa de murături, oricine doreşte să culeagă de pe proprietatea lui fiind binevenit.

„Am avut oameni care m-au sunat, că vor să pună pentru ei. Nu le luam bani, le ziceam să meargă să îşi adune singuri, cât doresc. Nu am vrut să fac bani din asta. Am lăsat cadou pentru cine doreşte. Au venit unii şi cu şase-şapte saci, asta vinde undeva la peste 200 de kilograme. Chiar e căutată lubeniţa mică la noi. După ce mi-am pus pe Facebook lubeniţa pentru murat am primit o solicitare din Germania. Chiar le-am pus şi le-am trimis“, a mai declarat Creţu. Recolta personală pentru murături asortate este de 140 de litri: un butoi de 60 de litri, două de 30 de litri şi unul de 20 de kilograme. „Lubeniţă efectiv e undeva la 30 de kilograme“, a adăugat Creţu.

 
 

Produce pentru Kaufland

De câţiva ani, producătorii de lubeniţă de la Gottlob au intrat în supermarketurile din oraş. „Avem un producător, Heinz Wolf, care a vândut pentru Kaufland cam 15 tone de lubeniţă de murături. Are cam 20-30 de hectare“, a spus vicprimarul Cristian Cerba. Supermarketurile vând cu doi lei kilogramul de lubeniţa de murat.

 
 
Reţetă de lubeniţă murată

Lubeniţa se murează în acealaş mod ca şi gogonelele. Unii chiar amestecă în butoi de toate, lubeniţă, ardei, castraveţi, morcovi, gogoşari. Nicu Creţu are o reţetă specială pentru lubeniţa murată. El amestecă lubeniţa cu alte legume, pentru a avea un gust mai bun.

„Folosesc crengi de vişini, pentru că ţin murăturile mai tari. Mai punem crenguţe de mărar, punem şi pătrunjel şi facem un amestec de toate. Mai folosesc hrean, frunze de leuştean, usturoi, ardei iuţi, morcovi şi restul, ardei, gogonele, castraveţi, conopidă şi lubeniţă. Ele se murează efectiv undeva la trei săptămâni, o lună cel mult. Eu nu folosesc conservanţi, pun o lingură mare de sare. Dacă borcanul are cinci litri, pun cinci linguri de sare. Dacă butoiul are 30 de litri, pun 30 de liguri de sare. Dar trebuie să le pui cum trebuie şi în spaţii bune, asta înseamnă să fie răcoare, nu la soare şi la căldură. Ele rezistă până anul viitor în vară, liniştit“, a declarat Nicu Creţu.

 
 
 
citeste totul despre: