Aleşii gorjenilor care au fost prinşi în năvodul justiţiei

Aleşii gorjenilor care au fost prinşi în năvodul justiţiei

Dian Popescu îşi aşteaptă sentinţa pe data de 27 octombrie

Mai mulţi primari şi foşti edili şefi din judeţul Gorj sunt judecaţi sau condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie. Şi un senator liberal îşi aşteaptă sentinţa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ştiri pe aceeaşi temă


Cel mai răsunător dosar este cel denumit de presă „Lotul Peştişani“. În acest proces sunt judecaţi pentru fapte de corupţie,  printre alţii, primarul comunei Peştişani, Florin Pavel, şi senatorul liberal Dian Popescu, preşedintele PNL Gorj.

Verdictul instanţei supreme a fost amânat până pe data de 27 octombrie. Este a doua oară în care instanţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a amânat pronunţarea în acest dosar.
Preşedintele PNL Gorj, senatorul Dian Popescu, primarul comunei Pestisani, Florin Pavel, Dumitru Parvulescu, director in cadrul Ministerului Finanţelor, un diriginte de santier si alţi doi oameni de afaceri sunt judecaţi pentru mai multe lucrări realizate din bani publici pe raza localităţii Peştişani, dar şi pentru încheierea unui constract de cesiune de creanţe considerat ilegal. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, luare de mită, neglijenţă în serviciu, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, uz de fals şi dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Firma senatorului Dian Popescu s-a ocupat de construcţia unui stadion aflat la intrare în localitate, care nici acum nu este finalizat. Primarul Pavel este acuzat că a primit 7000 de lei de la Dian Popescu, în campania electorală din 2008. Anchetatorii au constat că banii publici au fost cheltuiţi ilegal. Aceeasi situaţie a fost constatată şi în cazul construcţiei unui campus şcolar, unde au fost decontate sume mari de bani pentru lucrări neexecutate.
 
Tribunalul Gorj a hotărât, la începutul anului 2013, declinarea competenţei către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul dosarului penal în care au fost trimişi în judecată Dian Popescu, Dumitru Pârvulescu, fratele acestuia, Gabriel Popescu, primarul Florin Pavel, omul de afaceri Dan Floarea şi dirigintele de şantier Nicolae Isar. Completul de judecată a luat această decizie având în vedere calitatea de deputat al lui Dian Popescu.
Dumitru Pârvulescu a fost trimis în judecată pentru că l-ar fi instigat pe Florin Pavel să comită infracţiunea de abuz în serviciu, în sensul că l-ar fi îndemnat să semneze două contracte de cesiune de creanţă către două persoane fizice, Dan Radu Floarea şi Doru Şerban, zis Habitu, un interlop din Gorj.  
 
Primarul comunei Drăguţeşti, condamnat

În urmă cu puţin timp, primarul comunei Drăguţeşti, Vasile Moşoiu (PNL), a fost condamnat la închisoare, la sfârşitul lunii septembrie de Judecătoria Târgu Jiu, pentru conflict de interese.
 Primarul Moşoiu a recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecată şi a beneficiat de reducerea cu o treime a pedepsei, potrivit codului de procedură penală. Acesta a primit ca pedeapsă accesorie interzicerea dreptului de a alege sau de a fi ales în funcţii elective publice, precum şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat. Edilul a fost trimis în judecată, anul trecut, de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Potrivit procurorilor, acesta a vândut, în anul 2008, Primăriei Drăguţeşti, în fruntea căreia se afla de puţin timp, un teren, printr-un intermediar, în urma tranzacţiei încasând suma de 22.000 de euro.
 
Consiliul Local Drăguţeşti, în care Vasile Moşoiu era, la vremea respectivă, consilier local,  a aprobat un proiect de alimentare cu apă şi reţea de canalizare, iar studiul de fezabilitate a stabilit că staţia de epurare a apei menajere trebuie amplasată în satul Cârbeşti. Între timp, Moşoiu a fost ales primar şi s-a gândit să profite de pe urma funcţiei sale. Astfel, acesta deţinea un teren în suprafaţă de 10.000 metri pătraţi în localitatea Cârbeşti, din care vândut 3700 metri pătraţi primăriei pe care conducea. Astfel, acesta a iniţiat un proiect de hotărâre pentru cumpărarea terenului pe care-l deţinea. Consiliul Local a aprobat hotărârea şi chiar a stabilit ca primarul să negocieze achiziţionarea terenului.
Pentru că nu putea să cumpere terenul de la el, primarul Moşoiu a apelat la un intermediar, Alexandru Croce, un avocat din Motru, căruia i-a vândut terenul, care, ulterior, a fost achiziţionat de primărie.

Primarul comunei Slivileşti, judecat

În primăvara acestui an, primarul comunei Slivileşti, Sorin Bucurescu, şi Alexandra Loghin, referent în cadrul Primăriei Slivileşti, au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, în timp ce Mihai Rămescu şi soţia lui, oameni de afaceri, sunt acuzaţi de instigare la abuz în serviciu şi participaţie improprie la fals intelectual.
„Inculpatul Bucurescu Sorin, în calitate de primar, şi inculpata Loghin Alexandra, referent la Serviciul de urbanism din cadrul Primăriei Slivileşti, şi-au încălcat, cu ştiinţă atribuţiile de serviciu, prejudiciind o persoană juridică, unitate cu capital majoritar de stat, cu suma de 680.753 lei, obţinând pentru altul un avantaj patrimonial. S-a mai stabilit că inculpaţii Rămescu Mihail şi Rămescu Maria i-au instigat pe funcţionarii primăriei să-şi încalce, cu ştiinţă, atribuţiunile de serviciu în sensul de a nu lua măsurile legale cu privire la un imobil edificat în mod ilegal, cu consecinţa obţinerii în mod necuvenit a unui avantaj patrimonial“, au arătat procurorii în rechizitoriu.

Primar trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru evaziune fiscală

Conform anchetatprilor, în perioada 2009-2012, înainte de a deveni primar al comunei Padeş, în calitate de administrator al unei balastiere din Padeş, Mihăiţă Troacă nu ar fi înregistrat în evidenţa contabilă toate veniturile realizate. Prejudiciul stabilit de anchetatori prin expertiză financiară este de aproximativ 2,6 milioane de lei. Procesul se judecă la Tribunalul Gorj.
Potrivit anchetatorilor, Troacă a încercat să-şi ascundă faptele. „În perioada februarie 2009 - martie 2012, dată după care administrarea societăţii este cedată, doar scriptic, susţin anchetatorii, pentru a scăpa de răspunderea penală, unei femei din Republica Moldova. Potrivit rechizitoriului, societatea a intrat în luna februarie în procedură de faliment, iar, în luna martie, părţile sociale sunt cesionate către o persoană de condiţie modestă. „Inculpatul a continuat, pe lângă faptul de-a desfăşura activităţi economice, să retragă din conturile bancare ale societăţii mari sume de bani, el fiind singura persoana cu drept de semnătură pentru a dispune de conturile societăţii, după cesionarea părţilor sociale la data de 12.03.2012. Acesta a ridicat sume de bani, după încetarea mandatului de administrator statutar de la BRD, în valoare de 703.215 lei - cu titlu de „diverse plăţi" şi „salarii". (...) Cesionarea parţilor sociale s-a facut doar scriptic, cu scopul ca inculpatul să transfere răspunderea actelor materiale săvârşite de către el, către noul administrator. (...) Întreaga activitate infracţională a fost una premeditată şi bine pusă la punct în vederea atingerii scopului de a se sustrage de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat şi de a scăpa de răspunderea penală. Cercetările au stabilit că cesionarea scriptică a părţilor sociale aparţinând societăţii, unei persoane de condiţie socială şi posibilităţi materiale şi intelectuale modeste, demonstrează înca o dată, fără putere de tăgadă că inculpatul a urmărit scopul ilicit“, se arată în rechizitoriu.

Cea mai aspră pedeapsă

Cea mai asptă pedeapsă pentru corupţie a primit-o în urmă cu doi ani, Constantin Pârvulescu (PSD), fostul primar al comunei Fărcăşeşti. Acesta a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare. Fostul edil şef a mai primit o pedeapsă complementară de interzicere a unor drepturi pe o perioadă de trei ani.
Fostul primar al comunei Fărcăşeşti a fost arestat în primăvara anului 2011 de DNA, pentru luare de mită şi primire de foloase necuvenite. Pârvulescu a condiţionat atribuirea preferenţială a unor contracte de achiziţie publică firmelor administrate de două persoane denunţătoare în cauză, de primirea unui procent de 20% din valoarea fiecărui contract de achiziţie publică ce urma să fie încheiat, precum şi de primirea a unui procent de 20% din valoarea plăţilor restante pentru lucrări executate anterior, pe care primăria Fărcăşeşti le avea de făcut în contul firmelor administrate de denunţători.
Foloasele pretinse şi primite de inculpatul Pârvulescu Constantin de la cei doi denunţători totalizează 1.500.000 lei, echivalentul a 348.000 euro şi au fost primite în bani, bunuri şi servicii, în mod direct şi indirect, prin intermediul unor persoane cu care primarul se află în relaţii de rudenie, precum şi prin intermediul firmei PÎRCONSGIL S.R.L., în care inculpatul a fost asociat şi administrator. În schimbul foloaselor primite, Constantin Pârvulescu a facilitat atribuirea, în perioada 2003-2008, a 34 de contracte de executare lucrări în beneficiul Primăriei Fărcăşeşti, în valoare totală de aproximativ 5,3 milioane lei.

Mischie şi-a ispăşit pedeapsa

Fostul baron de Gorj a fost condamnat, anul trecut, la patru ani de închisoare în cel mai vechi dosar de corupţie din România şi a ajuns în penitenciar în martie 2013. Nicolae Mischie, fost preşedinte PSD Gorj, şi al Consiliului Judeţean, a fost condamnat pentru luare de mită, infracţiune care a fost comisă în anul 2000, acesta şi-a renovat mai multe case cu ajutorul firmei afaceristului Clement Mocanu, ajutându-l, în schimb, să obţină mai multe lucrări din bani publici în judeţ. El a fost denunţat chiar de afaceristul Clement Mocanu. Acesta a fost eliberat în primăvara acestui an, beneficiind de o reducere pentru vârsta acestuia.

Un alt baron încă se află la închisoare

Ionel Manţog a fost condamnat în perioada în care îşi exercita mandatul de consilier judeţean. Acesta  a fost director de resurse umane în cadrul fostei Societăţi Naţionale a Lignitului Oltenia, ministru secretar de stat în Ministerul Economiei şi director economic la fostul Complex Energetic Turceni. Acesta a ocupat şi funcţia de preşedinte al PDL Gorj. În perioada în care a deţinut funcţiile de conducere, mineritul şi energia din Gorj s-au aflat sub controlul lui.
Ionel Manţog a fost trimis în judecată de DNA, în anul 2006, alături de Ion Vulpe, fostul director al SNLO, pentru că au beneficiat de informaţii clasificate din interiorul societăţii pe care o conduceau pentru a achiziţiona din timp terenuri şi case în zonele ce urmau a fi expropriate de compania minieră. În schimbul acestora, celor doi le-au fost reconstruite vile la marginea municipiului Targu Jiu, în cartierul Primaverii.
În anul 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a schimbat încadrarea juridică a faptelor, în abuz în serviciu în formă calificată, şi l-a condamnat pe Manţog la cinci ani de închisoare cu executare şi confiscarea sumei de 378.526 lei, care a fost dobandită din săvârşirea infracţiunii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: