VIDEO/FOTO Au stat liniştiţi până la aghiasmă. Creştinii s-au “bătut” iar pe apă sfinţită, la Mănăstirea Nucet
0
Fântâna de leac de la Mănăstirea Nucet, din comuna dâmboviţeană Nucet, a fost vizitată de peste 2000 de oameni, dornici să plece acasă cu o sticluţă cu apă sfinţită. După slujba de "Izvorul Tîmăduirii", oficiată de un sobor de 11 preoţi, oamenii au uitat de buna cuviinţă şi s-au “luptat” să ajungă primii la butoaiele cu aghiasmă, deşi era pentru toţi.
Zeci de jandarmi de la IJJ Dâmboviţa au fost chemaţi să îi ţină pe creştini în frâu, mai ales după experienţele din anii trecuţi, când oamenii au uitat de tot de cele sfinte şi s-au călcat în picioare pentru o sticluţă cu apă sfinţită.
“E greu. Nu vedeţi? Stau atârnat pe gard. Îmi pare rău că nu a fost organizată treaba aici. Anul trecut ne-au dat în sticle sigilate. Sau trebuia să fie oameni puşi care să ne dea apă sfinţită la fiecare în parte. Merge foarte greu”, ne-a declarat unul dintre enoriaşi.
“Bine că au fost puşi jandarmii să asigure aici ordinea, că altfel, venea toată lumea buluc peste butoaie”, este de părere o femeie de lângă el.
Mănăstirea Nucet este un loc plin de istorie şi este căutat de mii de ortodocşi în fiecare an. “În fiecare an venim aici la Mănăstirea Nucet. Ne place aici mult. Ne rugăm pentru sănătate, dar trebuie să avem credinţă mare.”
ISTORIE
Mănăstirea Nucet este o mănăstire de maici, unde îşi duc viaţa monahală 12 călugăriţe. Mănăstirea Nucet se afla la 16 km sud de Târgovişte şi în partea de sud-vest a judeţului Dâmboviţa. Locul şi-a luat numele de la mulţimea nucilor aflaţi acolo.
Acelaşi nume - Nucet - era purtat şi de mănăstire Cozia, însă doar pentru o perioadă. Mănăstirea Nucet este ctitorie a jupânului Gherghina Pârcalab - unchiul domnitorului Radu cel Mare. Constantin Brâncoveanu îi va închina mănăstirii, ca metoc, Schitul Panaghia. Mănăstirea este părăsită de monahi în urma cutremurului din 1940, devenind o simplă biserica de mir. În anul 1994 Arhiepiscopia Târgoviştei a luat hotărârea reînfiinţării vechii mănăstiri.
O fortificaţie în câmpie
Mai întâi de toate, prin numele de Nucet mănăstirea este înfrăţită cu celebra lavra a Coziei. Ctitoria lui Mircea cel Bătrân s-a numit, la originile sale îndepartate, la fel - Nucet - ulterior schimbându-şi denumirea în Cozia, care înseamna practic acelaşi lucru, dar în limba turcă veche. Mai exact: loc cu mulţi nuci, plantaţie de nuci. Originile mănăstirii se pierd în negurile pecetluite ale Evului Mediu, dar un lucru ştim cu siguranţă: era singura vatră de rugăciune aflată la sud de Târgovişte, „pe vechiul drum al olacului”; singura mănăstire, dintre cele câteva care înconjurau vechea capitală a Ţării Româneşti, aflată nu înspre munţi, ci aşezată direct în câmpie, în lunca Dâmboviţei, la numai 16 km distanţă de reşedinţa domnitorilor valahi. Dar, ca toate celelalte mănăstiri şi Nucet era un loc fortificat. Acest lucru i-a adus, de-a lungul timpului, culmea, mai mult deservicii, fiind asediată şi prădată în mai multe rânduri!
Hram: Sfântul Gheorghe, Adormirea Maicii Domnului (paraclisul)
Acces: După localitatea Mircea Vodă, situată pe DN 71 Bucureşti (61 km)-Târgovişte (18 km), DJ 711C spre V 3,5 km până la Mănăstirea Nucet;
Stareţa: monahia Andreea David;
Adresa: com. Nucet, 137335, jud. Dâmboviţa;
Se încarcă comentariile...
