Greşeala care a şters şapte domnitori români din istorie, după un ordin al lui Ceauşescu. „Cetatea celor 33 de voievozi” a avut, însă, 40 de domnitori

Fosta Cetate de Scaun a Ţării Româneşti, Târgovişte, a fost, vreme de 350 de ani, cea mai importantă zonă culturală, comercială şi militară din Ţara Românescă. De aici se emiteau “actele de domnie” şi tot aici se înscăunau, sau detronau, domnitori celebri. Târgovişte este cunoscută ca fiind “Cetatea celor 33 de voiezozi”, însă, numărul lor real ar fi de 40.

Primul domnitor de la Târgovişte a fost Mircea cel Bătrân (1386-1418), chiar dacă el nu a stat în Târgovişte, fiind domnul Ţării Româneşti (Maior Valachia). I-a urmat fiul său, Mihail (1409-1420), care îi era şi asociat la domnie lui Mircea cel Bătrân. 

Ultima domnie, dar una frumoasă, în care Târgovişte a înflorit cultural şi nu numai, fost cea a lui Constantin Brâncoveanu, care a refăcut Curtea Domnească.

“Domnia a început la Târgovişte cu Mircea cel Bătrân, chiar dacă el nu a stat în Târgovişte, pentu că el era domnitorul. El îi dă calitatea de capitală Târgovişte, pentru că în 1396, un cavaler bavarez Hans Schiltberger, care luptase în bătălia de la Rovine, când a venit ca să lupte cu cruciada, la care a participat şi Mircea, spune într-o cronică mai târzie, că a trecut spre Rovine, prin cele două capitale ale Ţării Româneşti, Argeş şi Târgovişte. Deci Târgovişte exista ca oraş. Din 1396 şi până în 1714, când a fost ridicat din domnie Constantin Brâncoveanu, timp de 350 de ani, Târgovişte a fost capitală, uneori împărţind, e adevărat, pe vremea lui Vlad Ţepeş cu Bucureştiul. Unii domnitori stăteau la Bucureşti şi veneau şi la Târgovişte”, spune istoricul George Coandă.

Târgovişte se dezvoltă rapid, în primul rând datorită construirii drumului comercial care făcea legătura între Braşov şi portul Brăila, situat în extrema estică a statului muntean, iar în cel de-al doilea rând datorită poziţiei strategice a oraşului, devenit în anii 1368-1369 refugiu al familiei domneşti şi principalul centru de comandă al opera]iunilor militare din timpul războiului dintre Vladislav Vlaicu şi regele Ungariei, Ludovic de Anjou, conflict finalizat prin înfrângerea oştilor maghiare pe frontul de luptă de pe valea Ialomiţei.

Cum s-a uitat de cei 7 domnitori de la Târgovişte

Pe lespedea de la intrarea în Curtea Domnească se pot citi doar 33 de voievozi care au domnit la Târgovişte, însă, numărul lor este mai mare.

“S-a întâmplat în 1973. A fost o eroare a celor de la Muzeul Judeţean. Au pus atunci un muzeograf care nu era istoric de meserie, era un învăţător, să adune toţi voievozii care au domnit la Târgovişte. Era dispoziţie de la Bucureşti să se pună în valoare trecutul istoric şi, după vizita lui Nicolae Ceauşescu şi a generalului francez Charles de Gaulle, la Curtea Domnească, a spus dictatorul să punem în valoare şi noi domnitorii, că am avut unii importanţi la Târgovişte. Era indicaţie de partid. Acel muzeograf nu s-a uitat bine în documente şi a omis anumiţi domnitori. Nu sunt domnitori importanţi, au domnit o scurtă perioadă, dar contează la număr pentru că ei au domnit aici şi au emis acte în acea perioadă”, adaugă George Coandă.

Domnitori schimbaţi precum mânuşile în teatru

În Ţara Românească domnitorii erau la mâna boierilor bogaţi care îi trădau la Istambul. 

“Erau schimbaţi precum mânuşile în teatru. Erau boieri trădători care făceau trădări la Istambul, dând bani mulţi sultanului. Sultanul îi schimba. Din când în când mai apărea câte unul mai tare: un Vlad Ţepeş, un Mihai Viteazul, un Brâncoveanu, care a stat un sfert de secol. Restul erau schimbaţi din cadrul aceleiaşi familii. Nu întotdeauna se impunea domnitorul prin războaie. Sultanul trimitea pe un om de bază, punea flamura neagră pe umărul domnitorului şi îl mazilea. A doua zi era schimbat cu altul. E o istorie complicată a Ţării Româneşti”, crede Coandă.