Zece lucruri neştiute despre steagul lui Ştefan cel Mare. Cum au reuşit călugării de pe muntele Athos să deterioreze stindardul de luptă al voievodului

Zece lucruri neştiute despre steagul lui
Ştefan cel Mare. Cum au reuşit călugării de pe muntele Athos să deterioreze
stindardul de luptă al voievodului

Steagul de luptă al lui Ştefan cel Mare. FOTO: www.wikipedia.org

Steagul de luptă al lui Ştefan cel Mare a fost realizat la începutul anului 1500, însă a ajuns în posesia călugărilor de pe muntele Athos, care l-au păstrat până în primăvara anului 1917.

Steagul lui Ştefan cel Mare are o istorie extrem de bogată, fiind unul dintre cele mai preţioase obiecte istorice ce ne-au rămas până în ziua de la marele voievod moldovean. Acest steag a fost recuperat de România, în primăvara anului 1917, autorităţile române au reuşit să-l aducă în ţară de la Mănăstirea Zografu, de pe muntele Athos, loc unde a stat nu mai puţin de 417 ani.

„Adevărul“ prezintă zece lucruri importante de reţinut, despre steagul lui Ştefan cel Mare, un obiect de patrimoniu cu valoare de nestemat.

1. Steagul lui Ştefan cel Mare a fost realizat de călugări, la începutul anului 1500, în cel de-al 43-lea an de domnie a voievodului moldovean, în patru luni, între 1 ianuarie şi 11 aprilie 1500.

2. Stindardul de luptă al marelui domnitor are dimensiunile de 123,8 x 94,2 centimetri, fiind restaurat de mai multe ori.

3. Pe steag este brodată cu foiţe de argint aurit imaginea Sfântului Gheorghe, ocrotitorul armatei şi al soldaţilor, pe un fundal de mătase roşie.

4. Steagul s-a aflat timp de mai bine de 400 de ani la călugării de pe muntele Athos. Aceştia au încercat să-l restaureze, însă au turnat clei de tâmplărie pe el, reuşind să-l deterioreze mai mult.

5. Valoarea steagului de luptă al voievodului moldovean Ştefan cel Mare a fost estimată la suma de 7,5 milioane de euro.

6. Pe una dintre feţele steagului este inscripţionată o rugăciune compusă de marele voievod moldovean: „O răbdătorule de patimi şi purtătorule de biruinţă, Mare Gheorghe, întru necazuri şi năpaste iute mijlocitorule şi fierbinte ajutătorule, celor întristaţi bucurie nespusă, primeşte de la noi această rugăciune, a smeritului tău rob, a Domnului Ioan Ştefan voievod, prin mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldoveneşti, păzeşte-l pe el nevătămat în veacul acesta şi în cel ce va să fie, prin rugăciunile noastre ale închinătorilor tăi, ca să te slăvim în veci, amin. Şi s-a făcut în anul 7008, iar al domniei lui 43”.

7. Steagul de luptă al lui Ştefan cel Mare este unul dintre puţinele obiecte de broderie bizantină din secolele XIV – XV, ce s-au păstrat până în ziua de astăzi.

8. Acest steag este păstrat la Muzeul Naţional de Istorie, după ce între 1917 şi 1970 a fost expus în Bucureşti la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”.

9. Stindardul de luptă al voievodului moldovean a părăsit muzeu doar de patru, când a fost expus la Muzeul Metropolitan din New York, la Londra, la Muzeul de Istorie din Suceava şi Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, din Chişinău.

10. Steagul lui Ştefan cel Mare a fost descoperit de cercetătorii români Alexandru Pencovici, Radu Pătârlăgeanu şi Teodor Buranda, care se aflau în Peninsula Balcanică pentru a studia cultura comunităţilor de aromâni din zonă. 

Alte ştiri pe această temă:

Singura femeie care i-a refuzat avansurile lui Ştefan cel Mare. Cât de adevărată este povestea superbei hangiţe care nici nu a vrut să audă de cuceritorul voievod

Ştefan cel Mare, boţul de mămăligă şi o poveste cu tâlc. Ghicitoarea cu care domnitorul i-a încurcat pe boieri

Cum a ajuns fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare, din vânzător de peşte, cel mai mare duşman al lui Suleyman Magnificul

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: