Spital transformat complet cu o investiţie de 50 de milioane de euro. Cum arăta înainte clădirea şi ce s-a schimbat în ultimii ani

Unul dintre cele mai moderne spitale din România se află în nordul ţării, la Suceava. Construcţia nu este nouă, ba dimpotrivă unele pavilioane datează din anul 1893. În ultimii zece ani, unitatea medicală s-a transformat, este de nerecunoscut şi poate să concureze oricând cu spitale noi sau private din ţară sau din străinătate.

Timpul a trecut şi puţini suceveni îşi mai amintesc cum era unitatea medicală de la Suceava în anul aderării României la Uniunea Europeană. Pavilioanele spitalului vechi, construite în 1893, arătau ca nişte magazii părăsite. De pe pereţii exteriori şi interiori se desprindea tencuiala. Mirosul de mucegai se simţea de la distanţă. În saloanele cu câte patru sau cinci paturi, mobilierul era vechi, ciobit, lenjeriile găurite, saltele deteriorate, iar prin noptiere şi dulapuri mişunau gândacii şi şoarecii. Uşile şi geamurile nu se închideau bine şi iarna pacienţii simţeau frigul.

Situaţia nu era mai bună nici în clădirea spitalului nou, care a fost dată în folosinţă în anul 1964. De fiecare dată când ploua, infirmierele aveau grijă să întindă fel de fel de recipiente pe casa scării pentru ca apa să nu se scurgă pe holuri sau să ajungă prin saloane.

 Nu erau medicamente, iar accesul se făcea ca pe bulevard

Aparatura şi echipamentele medicale erau vechi şi depăşite la fel ca şi lifturile care îi transportau pe pacienţi, vizitatori şi medici. În plus, bolnavii primeau rareori carne în meniul de la cantina spitalului pentru că exista o politică de austeritate. Se spunea că nu sunt bani şi că trebuie să se facă economie.

Mai grav este că existau probleme uriaşe şi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu medicamente. Concret, în 2007 – 2009 în spital nu se găseau consumabile sau medicamente precum adrenalina, spirtul, leucoplastul, branule sau aţă chirugicală. Medicii şi pacienţii erau nevoiţi să improvizeze. Fiecare se descurca cum putea. Accesul în spital se făcea ca pe bulevard. Vizitatorii nu respectau niciun program. Intrau şi ieşeau din saloane şi de pe secţii cum voiau. Se retrăgeau doar atunci când dădeau de o infirmieră „mai ţâfnoasă”. Se holuri se fuma, iar uneori şi în saloane şi în băi.

Managerul care s-a încăpăţânat să schimbe spitalul

Lucrurile au început să se schimbe în 2009, când la conducerea Spitalului de la Suceava a venit economistul Vasile Râmbu. Când a fost numit manager, el fusese timp de 14 ani comisar şef al Gărzii Financiare şi de vreo patru ani era director adjunct la Finanţre. ”Rezultatele obţinute în aceste unităţi fiscale au fost dintre cele mai bune din ţară, însă atmosfera începea să fie viciată de alegerile din toamna anului 2008. Spitalul Judeţean Suceava trecea printr-o severă criză de activitate managerială şi, glumind într-un anume cerc că m-ar tenta o asemenea încercare, m-am trezit cu numirea în funcţia de manager interimar”, ne-a spus Vasile Râmbu.

„Cu doctorii nu te pui”

Vasile Râmbu era al doilea economist care încerca să conducă spitalul. Primul, Costică Dăscăliuc, nu se remarcase prin mari succese. În rest, spitalul fusese condus de medici. ”Medicii erau convinşi că după alegeri mă voi întoarce la Finanţe. Aveau deja experienţa unui manager economist în mandatul căruia am înţeles că democraţia era deplină şi n-au ezitat să mă informeze că ”cu doctorii nu te pui”. Mai precis trebuia să-i laşi să facă ce voiau ei. Cât despre orgolii vreau să vă spun că nu-i rău atâta timp cât sunt păstrate în nişte limite rezonabile, care să se suprapună unui plus de personalitate. Dar să nu se exagereze”, a completat managerul.În scurt timp Vasile Râmbu a reuşit să îi atragă pe medici de partea sa. Nu a fost greu, după cum chiar el ne-a spus. „I-am atras de partea realităţii triste în care se aflau şi-am căutat soluţii pentru mai bine. Întâi le-am dat şi după aceea le-am cerut, toţi în cele din urmă fiind satisfăcuţi de ceea ce se întâmpla cu şi în secţiile pe care le conduceau”, a completat managerul.

Culmea este că în 2009, la venirea lui Râmbu, bugetul spitalului era excedentar, „chiar consistent” şi este greu de înţeles de ce directorii care se perindaseră până atunci la conducerea unităţii medicale nu au depus eforturi pentru a moderniza secţiile.

Zece ani de şantiere

Procesul de modernizare a celui mai mare spital din judeţul Suceava a început în forţă. Strategia managerului a fost simplă. S-a gândit să rezolve problemele de infrastructură, să echipeze spitalul cu aparatură medicală modernă şi în acelaşi timp să rezolve şi problema deficitului de personal. Aşa că în perioada 2009 – 2012 au fost modernizate majoritatea secţiilor din spital. Efortul a fost uriaş nu doar financiar. Medicii şi pacienţii internaţi au fost puşi în situaţia de a da dovadă de înţelegere şi răbdare.

„Investiţiile au vizat atât construcţii noi, căi de acces, terase (acoperişuri), anvelopări şi aplicare de termosisteme la toate clădirile spitalului, dar şi principalele secţii ce au impact deosebit în asigurarea asistenţei medicale de urgenţe. Reparaţiilor curente au fost supuse toate secţiile, compartimentele şi laboratoarele spitalului. N-au fost ignorate nici spaţiile administrative”, a declarat managerul Vasile Râmbu.

În total, în ultimii zece ani în Spitalul de la Suceava s-au investit 50 de milioane de euro. 28% din sumă a fost alocată de Ministerul Sănătăţii, Consiliul Judeţean Suceava a contribuit cu 22%, Consiliul Local Suceava cu 3%, din fonduri europene s-au alocat 2 la sută, iar cea mai mare pondere, 45 la sută a fost contribuţia din venituri proprii ale spitalului.

Pacient în spitalul pe care l-a modernizat

De-a lungul celor 10 ani, managerul Râmbu a fost şi pacient al spitalului pe care îl conduce. După externare a adoptat de urgenţă noi măsuri pentru îmbunătăţirea circuitelor medicale. A mutat Reanimarea pentru că şi-a dat seama că pacienţii greu încercaţi de boală stăteau în zgomot.

„Am constatat pe viu, cum se spune, cum funcţiona una dacă nu cea mai importantă secţie a unui spital. Izolată de Blocul Operator şi secţiile chirurgicale, cu circuite defecte care permiteau tranzitarea prin secţie a bolnavilor din alte sectoare ale spitalului şi cu o atitudine a personalului în ton cu vacarmul creat de situaţia descrisă. Imediat a urmat o relocare a secţiei de A.T.I. (reanimare) prin efectuarea unor reparaţii capitale consistente în consens cu cele ale Blocului Operator şi crearea unor circuite ”tip inel” în care sunt cuprinse în acelaşi areal Blocul Operator, A.T.I. şi secţiile chirurgicale”, ne-a spus Râmbu.

În spital se intră doar pe bază de cartelă în afara orelor de vizită

Ca să limiteze răspândirea infecţiilor nosocomiale managerul a decis ca accesul pe secţii să se facă doar pe bază de cartele în afara orelor de vizită. Aşa că nimeni nu intră şi nu iese dacă nu are permisiunea personalului medical. În plus, în curtea spitalului au fost puse pancarte cu mesajul "respect", pentru a le aminti atât pacienţilor, cât şi angajaţilor că trebuie să se respecte reciproc. 

Spitalul a angajat 134 de medici

După modernizarea saloanelor, spitalul a devenit extrem de atractiv pentru medici, mai ales că managerul a decis să le acorde angajaţilor toate sporurile salariale la valoarea maximă prevăzută în lege. În ultimii 10 ani, Spitalul de la Suceava a angajat 134 de medici, dintre care 10 sunt deja şefi de secţie. „Suntem deschişi la noi amenajări şi depunem în acest sens toate eforturile pentru a convinge că au condiţii comparabile cu cele din străinătate, inclusiv câştigurile salariale – desigur raportate la realităţile societăţii româneşti”, a mai spus managerul.

Unii medici au salarii de 5000 de euro/lună

Salariile angajaţilor de la spital nu sunt deloc de neglijat. Unii medici pleacă acasă cu lefuri de 5000 de euro/lună fără să facă gărzi. „Nu toţi medicii pleacă acasă cu 5.000 de euro/lună, chiar sunt puţini faţă de cei care merită, însă ne străduim să ajungem la acest nivel după crearea cadrului legal şi a unei finanţări mai consistente a spitalelor”, a explicat Vasile Râmbu.

Strategie pentru combaterea plicului

Imediat după creşterea salariilor în domeniul medical, managerul a pus la punct o strategie ca să combată plicurile pentru medici şi asistente. Unitatea medicală a început implementarea sistemului de management anti-corupţie, standardizat internaţional în 2016. Este vorba despre primul standard internaţional, care presupune un set de măsuri şi proceduri menite să reducă practicile incorecte „la limita suportabilului”. „Sunt vizate nu doar comportamente care se referă la bani daţi în plic sau strecuraţi în buzunarul personalului din spital, ci şi raporturile dintre medicii prescriptori şi furnizorii de medicamente, cadourile, „ospitalitatea”, donaţiile şi beneficiile similare, angajările, precum şi achiziţiile pe care le face unitatea medicală”, a declarat managerul.

Tunel pentru ambulanţe şi spitalul pentru copii

Vasile Râmbu vrea să dezvolte mai departe spitalul „Sf. Ioan cel Nou”. De altfel, anul acesta a început construcţia unui ambulatoriu de 4000 de mp. Managerul vrea să contruiască un spital pentru copii în curtea spitalului vechi. În plus, conducerea unităţii medicale caută soluţii pentru a construi un tunel care să lege spitalul nou de spitalul vechi. Pavilionale sunt despărţite de un bulevard.”Aş vrea să ajungă un spital cu adevărat clinic, care să rezolve majoritatea cazurilor, dacă nu toate, cu care se confruntă”, a explicat Vasile Râmbu. Unitatea medicală nu a scăpat nici acum de şantiere. În prezent se construieşte un ambulatoriu nou pentru internări de zi. Construcţia va avea 4000 de mp.