Ritualuri funerare din Moldova secolelor VIII-X: trupuri înhumate sau incinerate
0
Perioda secolelor VIII – X din istoria României nu este una foarte cunoscută. În spaţiul dintre Dunăre, Carpaţi şi Prut existau tot felul de probleme privind structurile social – etnice şi politice. Istoricii Cristian Luca şi Dragoş Măndescu vorbesc în cartea lor, „Rituri şi ritualuri funerare în sp̧atiul extracarpatic în secolele VIII-X”, despre cercetările lor arheologice privind necropolele şi mormintele izolate din perioada respectivă.
Cei doi au descoperit că în spaţiul est – carpatic pentru înmormântarea cadavrelor au fost căutate poziţii predominante, fiind folosite însă şi amplasamentele şi văile râurilor. Totuşi, Luca şi Măndescu nu au putut găsi o regulă exactă în ceea ce priveşte plasarea mormintelor.
„La Doeşti (n.r. – Vaslui), necropola de incineraţie era plasată pe panta din dreapta căii ferate ca de altfel şi la Vineţeşti – Cordeni (n.r. – Vaslui), unde urnele erau aşezate pe şiruri, de la nord spre sud, de-a lungul unei pante. Cimitirul de la Stoicani (n.r. – Galaţi) se situează pe <<Dealul de la Râpă>>, iar mormântul izolat de la Erbiceni în zona inferioară a <<Dealul Cimitirului>>. La Arsura (n.r. – Vaslui) a servit drept spaţiu de amplasare a necropolei valul unei cetăţui dacice de pe <<Dealul Mogoşeşti>>. Poziţiile înalte au fost evident căutate doar în încercarea de a răspunde unor necesităţi practice şi mai puţin din considerente ce ţin de prestigiul defunctului în cadrul comunităţii. Zonele plane, deşi expuse în cazul revărsării apelor, nu sunt, totuşi, evitate”, au arătat cei doi istorici.
Cristian Luca şi Dragoş Măndescu au descoperit 23 de locuri unde în perioada secolelor VIII – X au fost îngropate sau incinerate cadavrele persoanelor moarte.
„Înhumaţia este aproape generală în vreme ce în cazul incineraţiei nu sunt posibile, din păcate, evaluări corecte, datorită lipsei datelor rezultate în urma cercetărilor arheologice. În aceste condiţii, nu putem estima care a fost ponderea reală a incineraţiei ca rit funerar în veacurile VIII – X”, au mai explicat Cristian Luca şi Dragoş Mănescu.
Mormintele descoperite de cei doi au fost aproape în totalitate individuale, doar la Dumeştii Vechi fiind găsit un mormânt dublu. Forma gropilor era în mare parte rectangulară, însă nu aceasta nu este o regulă strictă. Adâncimea la care au fost găsite scheletele diferă de la sit la sit, aceasta fiind cuprinsă între 0,75 şi 2,60 metri.
„Sunt vizibile distincţii evidente, care individualizează aspectele confesionale ale defuncţilor. (...) Predominante, în toate siturile, este poziţionarea defunctului întins pe spate (decubit dorsal), cu palmele plasate pe piept sau abdomen. Într-un singur caz exista variaţii în poziţia picioarelor: la Holboca, în M 19, scheletul avea picioarele încrucişate. La Arsura braţele îndoite pe piept sunt socotite un indiciu al faptului că defuncţii erau creştini”, se mai arată în cartea „Rituri şi ritualuri funerare în sp̧atiul extracarpatic în secolele VIII-X”.
Scheletele descoperite de cei doi istorici au fost îngropate înfăşurate în rogojini de papură sau rafie. Morţii erau înhumaţi cu bunuri utilizate de aceştia în timpul vieţii, cum ar fi pieselede port şi podoabă, uneltele şi ustensile sau armele şi piesele de harnaşament.
„Practicile funerare, în cazul mormintelor de incineraţie, nu pot fi analizate datorită împrejurărilor în care s-au făcut descoperirile. Cele trei necropole de incineraţie din spaţiul dintre Carpaţi şi Prut au fost distruse, recuperându-se doar fragmente ceramice din vase (urnă sau de ofrandă), unele dintre acestea fiind ulterior pierdute. La Galaţi s-a descoperit întâmplător o urnă conţinând oase incinerate iar la Năneşti, o alta cu resturi osteologice umane, arse. Din toate descoperirile amintite nu rezultă însă elemente suficiente care să contribuie la conturarea detaliilor practicilor funerare, deşi, fără îndoială, acestea au existat. La Galaţi şi Vineţeşti-Cordeni, urnele erau ornamentate eu striuri în val. Urna de la Galaţi este un borcan cu buza răsfrântă şi corpul bombat”, au mai explicat cei doi istorici.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
