Lecţie de nepăsare pe bani publici: deşi ştia că şoseaua de centură a Sucevei este construită pe „pământ de flori”, şeful CJ Suceava a ales să tacă mâlc
0Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a fost informat încă din 2012 că terenul pe care a fost proiectată ruta ocolitoare a municipiului Suceava ar fi neconform, existând riscul ca în timp să apară tasări sau cedări ale malurilor de pământ, însă, după cum s-a văzut în aceşti patru ani, nu a încercat să facă nimic pentru a remedia problemele la această lucrare.
Problemele cu terenul neconform pe care au fost proiectate tronsoanele I şi II ale rutei ocolitoare a municipiului Suceava erau ştiute de ani buni de zile, însă nimeni nu a avut curajul să iasă public şi să explice de ce şoseaua de centură a Sucevei nu poate fi finalizată. Cei de la Consiliul Judeţean (CJ) Suceava au primit mai multe informări prin care se semnala că această şosea a fost proiectată pe un teren slab, „pământ de flori”, lucru confirmat chiar de către preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor.
„Din 2012, de când am primit certificat ORNISS (n.r. – Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat), am primit frecvent informări despre faptul că centura este construită neconform, că se scufundă pe tronsoanele I şi II şi că acolo mai sunt şi altfel de lucruri. Mai mult nu pot comenta. Nu sunt deloc încântat de faptul că cineva a îngropat pur şi simplu 80 de milioane de euro într-o centură fără finalitate, deocamdată. CNADNR va trebui să vină cu o reproiectare, va trebui să vină cu noi indicatori economici, ca să reparăm ce au stricat cei care au fost atât de lipsiţi de inteligenţă şi au făcut un proiect din birou. Vestea bună este că odată ce proiectul centurii va fi transferat pe bani europeni va intra pe fir instituţia OLAF (n.r. – Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă), care va verifica tot, începând de la achiziţii, firme constructoare, de la modul cum s-a construit”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor.
Nechifor a explicat că deşi cunoştea aceste aspecte, nu le-a făcut publice deoarece aştepta ca specialiştii de la CNADNR să găsească soluţii pentru remedierea problemelor apărute la şoseaua de centură a municipiului Suceava.
Lucrările la cele două tronsoane nefinalizate ale şoselei de centură a municipiului Suceava au fost abandonate de mai bine de un an de zile, după ce au fost descoperite unele probleme la fundaţie.
În 2007, sucevenii au fost anunţaţi că municipiul lor va avea o rută ocolitoare, menită se devieze traficul greu prin comunele Pătrăuţi, Moara şi Şcheia. Studiul de fezabilitate a fost realizat de firma Consitrans SRL Bucureşti pentru o şosea de 13,173 de kilometri, iar licitaţia a fost organizată, în 2007, de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) şi a fost câştigată de Construcţii Feroviare (SCCF) – Grup Colas SA Iaşi, care s-a angajat să construiască şoseaua pentru 131.153.401 lei, fără TVA, angajându-se că va finaliza lucrarea în 36 de luni. Investiţia chiar a depăşit suma de 360 de milioane de lei, fără însă ca şoseaua de centură să fie terminată.
Un tronson a fost dat spre folosinţă fără ca lucrările să fie recepţionate de CNADNR
Lucrările au început în 2009 şi, în tot acest timp, s-au făcut modificări de proiect, astfel că lungimea rutei ocolitoare a coborât la 12,4 kilometri, faţă de 13,17 km, cât era în proiectul iniţial şi s-au mai operat unele modificări în legătură cu intersecţii şi poduri, dar şi cu consolidări ale terenului. Au rămas incluse în proiect lucrări complexe: două pasaje de cale ferată, 12 poduri şi patru viaducte.
În ianuarie 2011, se estima o durată maximă a lucrărilor de 36 de luni, cu toate că, oficial, la acea vreme se discuta de terminarea lucrărilor spre finele lui 2012 sau mijlocul lui 2013. Anul 2011 a fost singurul în care s-a lucrat din plin, 2012 a fost un an pierdut în mare măsură, la fel şi 2013, când s-au făcut şi mai puţine lucrări. Prin urmare, nici pomeneală ca în ianuarie 2014 să se termine lucrarea. La jumătatea anului 2014 încă erau dezbateri dacă se reziliază sau nu contractul cu firma ieşeană, acest lucru producându-se abia în septembrie.
Imediat, CNADNR a preluat lucrările, continuându-le prin forţe proprii şi, în martie 2015, au fost deschişi traficului rutier, pe al treilea tronson al şoselei de centură, circa 5,5 kilometri, de la Pătrăuţi până la Zidul Morţii, în comuna Şcheia. Din acel moment, pe celelalte tronsoane, de la Şcheia până la Moara, la ieşirea din Suceava spre Fălticeni, pe circa şapte kilometri, nu s-a mai făcut nimic.
„Pe tronsoanele neterminate, în urma expertizei şi a studiilor geo, s-a constatat că este un pământ neconform, un pământ vegetal, calcaros, ceea ce conduce la faptul că, în timp, nu va putea suporta sarcinile din traficul greu şi foarte greu. Noi putem folosi şi pământuri din categorii inferioare, dar trebuie să intervenim asupra lor şi să le consolidăm. În aceste condiţii, vom încerca să consolidăm terenul cel puţin în dreptul celor 11 viaducte şi poduri, 40 – 50 de metri de o parte şi de alta, să etanşeizăm taluzul, astfel încât să nu pătrundă apa în terenul de fundare. În zona celor două tronsoane nefinalizate sunt cele mai mari solicitări, de la Zidul Morţii până la intersecţia cu DN2, la ieşirea spre Fălticeni”, a explicat Ovidiu Laicu, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri din România (CNADNR).
Acesta a mai precizat că expertiza tehnică a fost realizată pentru a se stabili ce mai este de executat şi ce s-a degradat din ceea ce s-a făcut până în prezent, deoarece lucrarea nu a fost conservată. Licitaţia pentru consolidarea şi finalizarea celor două tronsoane ale şoselei de centură a municipiului Suceava este în desfăşurare. Toate acestea vor fi realizate din garanţia de execuţie a lucrării, care este de peste cinci milioane de euro.
Alte ştiri pe această temă:
UPDATE VIDEO A fost inaugurat primul tronson al şoselei de centură a Sucevei
Se încarcă comentariile...
