Amara, Pipera Bărăganului

Amara, Pipera Bărăganului

Vilele s-au înmulţit în Amara la fel de repede ca în cartierul Pipera de lângă Bucureşti

În ultimii 10 ani, staţiunea balneară din Bărăgan a atras peste 15 milioane de euro pentru proiectele de infrastructură şi dezvoltare. Consecinţa: peste 500 de vile au răsărit în zona rezidenţială a oraşului. La începutul anilor 2000, în Amara se trăia ca la sat: fără apă, gaze sau canalizare. Acum este Pipera Bărăganului, cu case ce depăşesc 80.000 de euro, valoarea de piaţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

În 10 ani, Amara, un oraş-staţiune cu doar 6.000 de locuitori, este de nerecunoscut. Fondurile europene atrase în ultimii ani, cifrate la aproximativ 15 milioane de euro, au schimbat total imaginea vestitei staţiuni balneare din Bărăgan. „Dacă n-am fi atras fonduri europene, Amara ar fi beneficiat de apă potabilă, canalizare şi gaze peste 20 de ani. A trebuit să ne punem mintea la bătaie, nu aveam de la cine aştepta bani", a declarat Victor Moraru, primarul oraşului Amara.

Dezvoltarea a avut efecte imediate şi din punct de vedere economic şi demografic, foarte mulţi ialomiţeni achiziţionând terenuri în zonă, unde şi-au construit case. În şapte ani, s-au eliberat 475 de autorizaţii de construcţie, iar majoritatea caselor construite sunt vile cu o valoare de piaţă de peste 80.000 de euro. De asemenea, preţul terenului a crescut de la 5 euro metrul pătrat intravilan în 2006, la 15 euro în prezent. „După 20 de ani de stat la bloc în Slobozia, în urmă cu doi ani m-am hotărât să mă mut la Amara şi mi-am construit o casă. Am tot ce-mi trebuie: gaze, apă, canalizare şi, în plus de asta, am multă linişte, iar vara oraşul este o oază de verdeaţă", a declarat Vasile Ichim (53 ani).

Localnicii spun că schimbările s-au văzut imediat ce au început să vină banii. „În urmă cu zece ani, Amara era o comună îmbătrânită, cu câţiva pensionari care veneau la tratament. Pentru cineva care nu a mai văzut Amara de mulţi ani, şocul este imens. Acum, totul este plin de viaţă şi modern", a declarat Georgeta Arion (57 ani).

Amara a ajuns cea mai solicitată staţiune balneară din ţară. O treime din pensionarii români care beneficiază de bilete de tratament aleg să vină aici. Astfel, Perla Bărăganului a reuşit să întreacă staţiuni de renume din ţară, cum ar fi Moneasa, Buziaş sau Olăneşti. „Aproape o treime dintre solicitări sunt pentru staţiunea Amara. Este cea mai solicitată staţiune balneară din ţară. Mulţi au mai fost la Amara şi de aceea sunt decişi să se întoarcă acolo când au ocazia", a declarat Georgeta Modiga, secretar general Casa Naţională de Pensii.

Vetuţa Apostu (64 ani), din Focşani este unul dintre beneficiarii biletelor: „Am vrut să fiu sigură că prind loc în staţiunea Amara, aşa că mi-am depus dosarul chiar din prima zi când s-a deschis programul. Este al treilea an când vin la Amara şi îmi place foarte mult staţiunea şi serviciile".

Planuri mari pentru viitor

Dezvoltarea staţiunii nu s-a oprit. Pentru următorii cinci ani, Amara are deja aprobate fonduri europene în valoare totală de peste cinci milioane de euro, bani care vor fi folosiţi, printre altele, pentru construcţia unei centrale fotovoltaice în valoare de un milion de euro, care va avea menirea de a asigură energie electrică şi agent termic pentru şcoli, grădiniţe şi instituţii publice. „Construirea acestei centrale va aduce economii la bugetul local de peste 600.000 de lei pe an", a calculat primarul Victor Moraru.

De asemenea, se vor amenaja şi plajele din staţiune, dar şi a unui patinoar. „Pe marginea lacului Amara, în zona Perla, există un bazin artificial, care, în trecut, era folosit pentru bărcuţe şi hidrobiciclete. Vrem să-l curăţam şi să construim, chiar în mijloc, o fântână arteziană spectaculoasă, care va funcţiona doar în anotimpul călduros. Iarna vom transforma întreg bazinul în patinoar natural", şi-a expus primarul planurile pentru următorii ani. Oraşul va avea pe viitor şi trei blocuri ANL pentru tinerii din localitate.

Minusuri

Fondurile europene nu au reuşit să redea, decât în parte frumuseţea de odinioară a celebrei staţiuni balneare. Dintre cele şapte plaje de care dispunea cândva staţiunea, în momentul de faţă mai sunt funcţionale doar patru. Una dintre ele a fost cumpărată de un om de afaceri, dar acesta a preferat să o lase să devină ruină. Alte două sunt în „conservare" de câţiva ani buni şi aşa au rămas şi în momentul de faţă. Lacul, recunoscut pentru nămolul său binefăcător pentru organism, nu a mai fost curăţat de aproape un deceniu.

Lucrările la reţeaua de gaze şi canalizare au distrus şoselele şi trotuarele din oraş, edilii sperând ca banii promişi de Europa în 2011 să-i ajute să refacă infrastructura. În prezent, excavatoarele, basculantele şi zeci de muncitori au transformat oraşul Amara într-un uriaş şantier. Se lucrează la amenajarea parcului, se construiesc canalizări şi se asfaltează.

Administraţia locală are încredere că nu va rămâne cu lucrările neterminate dacă va continua să solicite bani de la UE. „Raportat la numărul de locuitori pe care-l are oraşul, Amara a primit cele mai multe fonduri europene din judeţul Ialomiţa şi asta pentru că au venit cu proiecte bine realizate. Chiar în această perioadă, Ministerul Dezvoltării va contracta un împrumut de la Banca Mondială, iar banii vor fi îndreptaţi către şapte oraşe-staţiune din România, printre care şi Amara", a declarat Ştefan Susai, purtător de cuvânt al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Echipa din spatele succesului

În ultimii ani, oraşul-staţiune a reuşit să atragă aproximativ 10% din fondurile europene care au fost direcţionate către judeţul Ialomiţa. Fonduri de peste trei milioane de euro au fost îndreptate în 2002 către infrastructură, reţea de gaze, apă potabilă, canalizare sau reabilitarea parcului dendrologic balnear, cel mai mare din sud-estul României. Încurajaţi de reuşita primului proiect, edilii locali au început, treptat, să pună pe hârtie idei viabile, care să le aducă finanţări europene. În perioada 2006-2010, oraşul Amara a primit alte zece milioane de euro.

„Când ne-am apucat de primul proiect, în urmă cu opt-nouă ani, nu ştiam nimic despre accesarea de fonduri europene. M-am dus la cursuri organizate de Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, am stat în aceaşi bancă cu alţi funcţionari publici şi am încercat să înţeleg despre ce este vorba. A fost extrem de greu", a explicat edilul.

„Creierul operaţiuni fonduri europene" au fost două tinere funcţionare din primărie: Larisa Mihai (33 ani) este şeful serviciului de contabilitate şi Iulia Soholodeanu (26 ani), inspector scriere proiecte. În biroul lor tronează maldăre de hârtii: dosare aflate în derulare, dosare ce se întocmesc pentru proiectele viitoare, dosarele proiectelor deja aprobate.

„Când demarezi un proiect,  întâi se identifică sursa de finanţare, apoi verifici dacă tu, ca primărie, poţi susţine financiar costurile realizării proiectului. După aceea, proiectul intră în atenţia Consiliului Local pentru aprobare. Abia după aceea începe nebunia: studiul tehnic, realizarea studiului de fezabilitate, proceduri de achiziţii publice, cerere de finanţare la Ministerul Dezvoltării, iar în final depui cererea la Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia. Totul durează cam un an", a precizat Larisa Mihai.

„Şi o virgulă contează"

Cele două se mândresc cu faptul că munca lor a revitalizat oraşul. „Gândul că o virgulă ne putea costa viabilitatea unui proiect m-a făcut să mă treacă fiori reci, la început. După reuşita primului proiect am prins curaj, dar este o muncă de Sisif. Nu poţi să faci proiecte europene în opt ore, cât durează programul de lucru. Trei sferturi din an petrecem la masa de studiu câte 10-12 ore pe zi, iar weekendurile ni le petrecem tot aici. Dar toate trec în momentul când primeşti avizul favorabil. Nu se poate descrie acel sentiment", a spus Iulia Soholodeanu.

Din totalul de 15 proiecte europene depuse, doar două nu au primit avizul favorabil. „Am reuşit să aducem bani pentru gestionarea deşeurilor, pentru reabilitarea străzilor, a parcului balnear şi realizarea unei staţii de tratare a apei potabile, din sursă proprie. Fetele acestea au făcut minuni şi au reuşit să aducem bani europeni. Eu am o vorbă: «Banii europeni sunt pentru bogătaşi sau pentru oamenii inteligenţi». Noi nu ne considerăm nici una, nici alta... suntem doar muncitori", a mai explicat primarul. 

"Gândul că o virgulă ne putea costa viabilitatea unui proiect m-a făcut să mă treacă fiori reci, la început. Este o muncă de Sisif."
Iulia Soholodeanu
inspector scriere proiecte

"Întâi se identifică sursa de finanţare, apoi verifici dacă tu, ca primărie, poţi susţine financiar costurile. Abia după aceea începe nebunia."
Larisa Mihai
şef serviciului de contabilitate

475 de autorizaţii de construcţie a eliberat Primăria Amara în ultimii şase ani. Cei mai mulţi investitori şi-au ridicat locuinţe permanente, puţini fiind cei care au preferat casele de vacanţă. Motivul: introducerea utilităţilor. Preţul terenurilor a crescut în aceeaşi perioadă de 3 ori, de la 5 la 15 euro pe metrul pătrat.

5 milioane de euro este valoarea proiectelor aflate în desfăşurare în prezent în localitatea din judeţul Ialomiţa. Cel mai important proiect se referă la ridicarea unei central ecologice, prin care se va asigura energia electric la instituţiile publice şi unităţile de învăţământ.

2 proiecte depuse de Primăria Amara au fost respinse de Uniunea Europeană în decurs de 10 ani.

6.000 de locuitori numără staţiunea balneară, ceea ce înseamnă că fiecare localnic a beneficiat de o finanţare nerambursabilă de aproximativ 2.500 de euro de la Uniunea Europeană.

15 milioane de euro din fonduri europene, nerambursabile, a atras staţiunea balneară Amara în perioada 2002-2010 pentru proiecte de reabilitare şi extindere a infrastructurii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: