VIDEO Reţelele de trafic din Caracal, destructurate şi reorganizate periodic. Apropiaţii politicienilor, „deranjaţi“ în anchete şi scăpaţi ulterior

VIDEO Reţelele de trafic din Caracal, destructurate şi reorganizate periodic. Apropiaţii politicienilor, „deranjaţi“ în anchete şi scăpaţi ulterior

La descinderile din 2014 a fost „săltat“ de poliţişti inclusiv un fost director al cancelariei prefectului (bărbatul în costum negru, în prim-plan), care beneficiase de serviciile fetelor exploatate FOTO: Adevărul

Trei operaţiuni de destructurare a reţelor de criminalitate organizată ale procurorilor DIICOT, în şapte ani, la Caracal, două dosare ajunse în instanţă şi capi care şi-au continuat fărădelegile. Cazul lui „Cocoş“, decedat între timp, şi implicaţiile apropiaţilor politicienilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

În ultimii şapte ani, procurorii DIICOT Olt au anunţat nu mai puţin de trei cazuri de aploare de destructurare a reţelelor de trafic de persoane, trafic cu minori, cămătărie, proxenetism etc., toate vizând reţele interlope din Caracal. Două dintre dosare au ajuns în instanţă şi s-au dat soluţii, al treilea este încă în instrumentare şi bate pasul pe loc, conform celor implicaţi în furnizarea informaţiilor despre membrii reţelei. În cel puţin două a lucrat şi fostul adjunct al comandantului IPJ Olt, Eugen Alexe, cel care a coordonat operaţiunea de căutare a Alexandrei, în noaptea de 25/26 iulie 2019


2012  - reţea de prostituate minore şi mame-surogat

În Caracal, de ani buni, familiile îşi sfătuiesc fetele de la vârste mici să nu urce singure în taxiuri şi să evite anumite locuri. Cele care provin din mediile sărace, cred caracalenii, sunt principalele potenţiale victime ale reţelelor traficului de persoane şi prostituţie, un flagel aproape la vedere. Iar intervenţia periodică a procurorilor şi poliţiştilor confirmă din plin tabloul.

În 2012, zeci de persoane erau aduse la audieri la Slatina, în urma unei descinderi de amploare la Caracal. 30 de eleve de la două licee din Caracal, unul dintre ele un liceu bine cotat, căzuseră victime ale unei reţele de trafic. Reţeau era condusă de Bogdan Daniel-Marinel, zis „Cocoş“, cel care, doi ani mai târziu, era din nou săltat de anchetatori, pentru acelaşi tip de infracţiuni. Din reţea  mai făceau parte soţia acestuia - Bogdan Simona Mirela, pompierul Claudiu Nelu Ţeculescu, Marinel Lăutaru, Vizante Pătru Cătălin şi Creţ Lupu Dănuţ Costel.

Gruparea se ocupa cu racolarea elevelor de liceu,  majoritatea de la Colegiul Tehnic „Matei Basarab“ şi Colegiul Naţional „Ioniţă Asan“, sau din echipa locală de handbal, nota la acel moment presa locală. Fetele erau fie convinse, fie constrânse  să întreţină  raporturi sexuale cu diverşi clienţi în schimbul unor sume de bani,  sume cuprinse între 70-400 lei, bani care ajungeau la membrii grupării. 

„Activitatea grupului infracţional organizat condus de inculpatul Bogdan Daniel Marinel, zis Cocoş, devenise de notorietate în municipiul Caracal, în sensul că marea majoritate a persoanelor de sex masculin (inclusiv martorii audiaţi în cauză) confirmă faptul că în momentul în care doreau să întreţină raporturi sexuale, trebuiau să apeleze la „familia Cocoş” sau la membrii grupului de criminalitate organizată, fie la „pompierul Ţeculescu”“, se preciza  în rechizitoriul procurorilor DIICOT, citat de Eveniment de Olt.

Membrii grupării aveau roluri bine stabilite. Pompierul, de exemplu, om respectabil, făcea şi taximetrie în timpul liber, şi avea rolul de a racola fete şi de a le plasa la diverşi clienţi, după o operaţiune anterioară bine pusă la punct, în care fetele erau mai întâi filmate în ipostaze intime şi ulterior şantajate, astfel hotărând să se prostitueze.

Clienţi din Austria şi specialişti care pregăteau baza Deveselu

Informaţia din aceste zile privind plasarea fetelor la baza Deveselu îşi are originea în comunicarea de la acea dată privind operaţiunea de la Caracal. Printre clienţii reţelei, dezvăluiau în 2012 anchetatorii, se aflau cetăţeni austrieci detaşaţi pentru efectuarea unor lucrări de întreţinere şi consolidare a hidrocentralelor  de pe cursul inferior al râului Olt, dar şi cetăţeni americani veniţi la Baza Deveselu unde urma să fie amplasat scutul antirachetă.

Fetele le dezvăluiseră anchetatorilor amănunte greu de suportat. Una dintre ele mărturisea că a fost obligată de membrii grupării, în numai un an, ianuarie 2011 – ianuarie 2012,  să întreţină peste 500 raporturi sexuale. Fetele se întâlneau cu clienţii la două hoteluri din oraş, „Romula“ şi „No name“, la domiciliul clienţilor sau chiar în maşinile acestora.

Unora dintre victime li se propusese să devină mame-surogat în Spania. Un alt plan, pus la punct de şeful grupării şi de soţia acestuia, viza căsătoria de convenienţă a trei dintre fete şi plasarea, ulterior, a acestora în Elveţia, tot pentru prostituţie.

Iată câteva dintre conversaţiile cuprinse în rechizitoriul procurorilor, redate în 2012 de Eveniment de Olt:

În ziua de 26.03.12, liderul grupării Bogdan Daniel Marian discută cu un client:  
“Bogdan Daniel Marian: Am nişte betoane, rău de tot.
Domn: Da?
Bogdan Daniel Marian: Frumuseţi, nu aşa. Şi meserie. Frumoase, rău de tot. Am două bucăţi, cazi în cap lângă ele.
Domn: Aha. Hai, că te sun zilele astea, dacă e.
Bogdan Daniel Marian: Bine, dar tu ştii ce am? Frumoase rău de tot şi mesene.
Domn: Da, da.”

În ziua de 24.03.2012, Bogdan Daniel Marian ia legătura cu o femeie şi îi cere să pregătească o elevă pentru un client:
“Femeie - Da zână!
Bogdan Daniel Marian - Pregăteşte-o pe fetiţa aia puţin aşa. Să se machieze un pic, să facă ... să ia colanţii ăia pe ea ! Şi o bluză!
Femeie - Bine. Hai.
Bogdan Daniel Marian - Hai ! Da repede că vine Bică. Şi să întindeţi patul ăla acolo în camera ailaltă.
Femeie - Ăhă. Bine. Hai.“

În ziua de 21.03.12, Bogdan  Daniel Marian discută cu “Creaţa”, una dintre fete:
“Bogdan  Daniel Marian: Fă, ţi-am spus să stai până la 12 jumătate şi e două ceasul?
Creaţa: Păi, zise că plăteşte mai mult.
Bogdan  Daniel Marian: Păi, bă, tată, tu ştii că eu am pierdut trei inşi în seara asta?
Creaţa: Păi, cât? Mai fură?
Bogdan  Daniel Marian: Au mai fost încă trei inşi. Uite, am avut trei clienţi şi am pierdut trei clienţi.
Creaţa: Păi, şi nu vorbişi cu ei să vină puţin mai târziu?
Bogdan  Daniel Marian: Unde p ... mea să vină? Ăştia f... când vrem noi? Terminarăţi?
Creaţa: Acum e asta, cum o cheamă, Elena. El zicea că voia să rămân până mâine dimineaţă şi plăteşte.
Bogdan  Daniel Marian: Să rămâi până dimineaţă?
Creaţa: Da, cică.
Bogdan  Daniel Marian: Păi, uite, am unu aici.
Creaţa : Păi, ştiu şi zise că dacă nu, ar opri-o pe Elena.
Bogdan  Daniel Marian: Cât e ceasul, fa? E două, nu?
Bogdan  Daniel Marian: Spune-i că o las până la cinci, dacă este, după ce termină numărul ăsta, să vorbească cu mine. Să mă înţeleg cu el la preţ.
Creaţa: Aha, bine.”

În ziua de 11.03.12, pompierul Ţeculescu ia legătura cu eleva Sorana pe care vrea să o ducă unui client.
“Sorana: Da
Ţeculescu Nelu Claudiu: Ce faci, Sorana?
Sorana: Alo!
Ţeculescu Nelu Claudiu: Mă uimeşti? Ă?
Sorana: Scriam la mate.
Ţeculescu Nelu Claudiu: A, erai la masă! Nu poţi să vorbeşti.
Sorana: Cum?
Ţeculescu Nelu Claudiu: Erai la masă, nu poţi să vorbeşti, am zis!
Sorana: Nu, scriam la mate.
Ţeculescu Nelu Claudiu: Scriai? F ... scrisul lu' măta! Ce fac? Vin să te iau? Avem o combinaţie.”

O nouă descindere, „Cocoş“ este membru al altei grupări


Pe acelaşi Bogdan Daniel Marinel, zis „Cocoş“, îl regăsim, doi ani mai târziu, într-un alt dosar. Procurorii au descins din nou, în 2014, în Caracal, de data aceasta nu mai puţin de 80 de persoane fiind aduse la audieri. Printre cei interogaţi, Adrian Zaharia, fost director al Cancelariei Prefectului Olt în anul 2009, dar şi ex-director al Centrului pentru Recuperarea Persoanelor cu Handicap din comuna Cezieni (2002-2006), fost inspector-şef al Inspectoratului de Stat pentru Persoanele cu Handicap Olt şi soţul unei şefe de centru de plasament. Adrian Zaharia, finul deputatului Dan Ciocan, a fost adus, ca toţi ceilalţi, cu duba, a fost acuzat că a  beneficiat de serviciilor unor persoane exploatate, dar a fost salvat de acuzaţii în instanţă de fosta şefă a Tribunalului Olt, judecătarea Carmen Marinescu, între timp inculpată şi încarcerată în urma implicării în dosarele Bercea Mondial.

Reţeau de serviciile căreia beneficiase şi Zaharia le constrângea pe fete prin violenţă să presteze serviciile sexuale. Mai mult, la descindrea poliţiştilor au fost găsite într-un apartament amenjat ca o fortăreaţă mai multe minore. 

“Din materialul probatoriu administrat în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că în luna noiembrie 2013, la nivelul municipiului Caracal, şapte persoane au format un grup infracţional organizat care avea ca principală activitate infracţională recrutarea de persoane de sex feminin în scopul exploatării lor sexuale, prin folosirea de violenţe, ameninţări, induceri în eroare, lipsiri de libertate în mod ilegal. Victimele  – 13 la număr, din care nouă cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, persoane ce provin din familii dezorganizate - erau plasate ca prostituate într-o locaţie special amenajată în acest sens într-un apartament închiriat pe raza municipiului Caracal prevăzut cu obloane din lemn masiv, fixate permanent pe poziţia închis prin încastrarea cu mijloace de prindere tip autofiletante”, se arăta într-un comunicat al DIICOT.

A treia descindere la Caracal, în aprilie 2019. Au dispărut proxeneţii

După destructurarea grupării conduse de un alt personaj, „Cocoş“ find menţionat doar ca membru al grupării, a urmat o pauză de cinci ani, în care nu neapărat că pe  raza oraşului Caracal nu se mai racolau fete pentru prostituţie, doar că au lipsit intervenţiile în forţă.

În aprilie 2019 are loc o nouă descindere, sunt aduse peste 100 de persoane la audieri, iar dosarul este în lucru la DIICOT. Deşi din Caracal vin informaţii că în dosar era vorba şi despre prostituţie şi proxenetism, conform comunicatului DIICOT de la acea dată, se investighează doar infracţiuni de camătă şi şantaj. Din nou, şi în acest dosar apare un nume de persoană respectabilă, respectiv un poliţist, care ar figura, au menţionat  chiar în aceste zile reprezentanţii DIICOT, întrebaţi de soarta dosarului, ca martor.

,,În urma cercetărilor, a reieşit faptul că, începând cu anul 2014, mai multe persoane violente ar fi constituit un grup infracţional organizat. Acestea acordau împrumuturi cu dobânzi între 20-100% lunar, iar pentru a recupera sumele de bani, recurgeau la ameninţări, şantaj şi lipsire de libertate în mod ilegal a persoanelor vătămate. De asemenea, membrii grupării ar fi recrutat mai multe persoane pe care le-ar fi transportat în Germania, Anglia şi Italia, unde le-ar fi exploatat sexual prin obligarea la practicarea prostituţiei“, transmitea IPJ Olt. Într-un alt comunicat, transmis de DIICOT în aceeaşi perioadă, deja nu se mai amintea însă de exploatare sexuală. „În cauză există suspiciunea rezonabilă că, începând cu anul 2015, un număr de 7 suspecţi au constituit, pe raza municipiului Caracal, un grup infracţional organizat care a avut ca principal scop oferirea de bani cu camătă, precum şi impunerea unor taxe de protecţie. În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit faptul că, suspecţii au acordat împrumuturi cu dobânzi între 20 şi 100% lunar, recuperarea sumelor de bani şi a dobânzilor aferente realizându-se prin folosirea de violenţe, acte de ameninţare şi şantaj, în scopul intimidării, dar şi prin invocarea unor relaţii în rândul poliţiştilor, pentru ca persoanele respective să nu depună plângeri“, se menţiona în comunicatul DIICOT.

„Cocoş“ nu mai putea fi ţap ispăşitor, între timp Bogdan Daniel Marinel pierzându-şi viaţa, la începutul anului 2016, în puşcărie, la 43 ani, în condiţii dubioase, după cum a acuzat familia acestuia.

CITIŢI ŞI: FOTO VIDEO  Traficanţi de minore din Caracal, săltaţi de “mascaţi”

Un poliţist de la Biroul Rutier Olt, membru activ al grupării de cămătărie şi proxenetism. A fost săltat de mascaţi

UPDATE Percheziţii la cămătari. Împrumuturi cu dobânzi de 100% pe lună, trafic de persoane, prostituţie

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: