Un turn de veghe, sursa inspiraţiei de secole pentru stema judeţului Olt

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Stema judeţului Olt (de la stg. spre dr.): în prezent - din 2002, în perioada interbelică, şi, respectiv, la 1846
Stema judeţului Olt (de la stg. spre dr.): în prezent - din 2002, în perioada interbelică, şi, respectiv, la 1846

Cea mai recentă stemă a judeţului Olt este foarte recentă şi datează din anul 2002, când a fost aprobată de autorităţile guvernamentale. Până la acel moment însă, judeţul Olt a avut alte steme. Puţini cunosc că, de exemplu, Oltul a fost foarte aproape de a avea o stemă pe care figura însăşi coroana regală.

Actuala stemă a judeţului Olt a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1379 din data de 6 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 928 din 18 decembrie 2002. Descrierea stemei din prezent împrumută elemente din prezent, pe care le combină cu elemente din istorie. Conform  declaraţiilor arhitectului-şef al judeţului, Ovidiu Davidescu, stema actuală a judeţului Olt se compune dintr-un scut cu baza curbată, sfertuit printr-o cruce de aur.

“Stema judeţului Olt are în componenţă însemnele din perioada  interbelică ale celor două judeţe Olt şi Romanaţi. Simbolistica stemei se referă atât la tradiţia istorică, cât şi la specificul economic, social şi cultural al acestui judeţ. Primul şi al patrulea cadran al stemei, amplasată pe fond albastru, reprezintă un turn de argint cu foişor crenelat – stema vechiului judeţ Olt. În al doilea cadran şi al treilea cadran, tot pe fond albastru, se află un snop de grâu de aur – stema vechiului judeţ Romanaţi. În acest spaţiu s-au contopit două foste judeţe antebelice, Olt şi Romanaţi”, precizează Davidescu.

Dar, până să ajungă la stema din prezent, judeţul Olt a avut şi alte steme, ce au reunit simboluri ale istoriei teritoriului. Pentru a înţelege aceste simboluri, din care o parte sunt reflectate şi acum pe actuala stemă a judeţului, trebuie făcută o scurtă incursiune în trecut. Izvoarele arheologice atestă dezvoltarea pe teritoriul judeţului Olt a unor civilizaţii materiale specifice diferitelor epoci, straturile de cultură suprapunându-se ca dovadă a locuirii neîntrerupte. În trecut, judeţul se întindea numai în părţile Munteniei. Oraşul Slatina, reşedinţa judeţului Olt, a fost menţionat prima dată în actul cu privilegiul dat de voievodul Vlaicu Vodă negustorilor braşoveni – în 1368, pe când urbea avea funcţia de “punct de vamă”. În epoca feudală şi modernă, oraşul de pe râul Olt s-a dezvoltat ca principal centru agricol. Importanţa localităţii şi traficul commercial au impus construirea unui pod solid peste Olt, astfel încât, între 1881-1891, s-a realizat aici cel dintâi pod de metal de peste acest râu.

Stema Oltului în istorie, dată de sigiliile domnitorilor

Laurenţiu Guţică, directorul Muzeului Judeţean Olt, a afirmat că, în perioada interbelică, stema judeţului Olt era reprezentată tot de un scut pe fond albastru, “încărcat cu un brâu de argint, peste care s-a plasat şi un turn pătrat şi crenelat de acelaşi metal, cu o poartă arcuită şi zăbrelită, dotată cu trei ferestre luminate negru”. O altă variantă a stemei judeţului în perioada interbelică – dar neaprobată -, înfăţişează un scut albastru încărcat cu o cetate de argint redată în altă formă, dreptunghiulară (VEZI Foto dr.-jos). Semnificaţia ei: este vechea stemă a judeţului, cunoscută pe documente încă din anul 1782 şi simboliza luptele de apărare desfăşurate în zonă de-a lungul anilor, ca şi efortul de a ctitori cetăţi întărite.

“Stema judeţului Olt, cuprinsă în sigiliile mari domneşti de la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. XIX, conservă imaginea unei construcţii de formă cilindrică, evocând – după opinia Mariei Dogaru în <Heraldica României>-, rolul pe care l-a avut în apărarea ţării cetatea Turnu construită la începutul sec. XV de Mircea cel Bătrân. Această construcţie o întâlnim în medalionul incluzând stema judeţului Olt din sigiliul lui Alexandru Ipsilanti în 1889. În lucrarea lui Dionisie Fotino - <Istoria generală a Daciei> (Viena, 1821) -, construcţia în stema judeţului Olt apare pentru prima dată ca fiind rotundă, asemnănătoare turnurilor de apărare de pe malul Oltului. Treptat, această  construcţie capătă înfăţişarea unui turn de apărare. Astfel, în medalionul rezervat districtului Olt, pe diploma prin care domnul Ţării Româneşti, Barbu Dimitrie Ştirbei, îl înălţa, la 23 iunie 1856, la rangul de agă pe clicerul Nicolae Prisăceanu, întâlnim un turn de pază crenelat, având în partea superioară un foişor”, afirmă directorul Muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică. Acesta precizează, totodată, că, de pe la 1864, a început a se da ca marcă a oraşului Slatina tot acest simbol - un turn, marcă a judeţului Olt. Acest turn apare însă în variante multiple în timp, fie conic, piramidal, cilindric sau prismatic.

image

“În privinţa provenienţei simbolului turnului în marca judeţului Olt, există mai multe ipoteze: una care vehiculează ideea că, în vechime Oltul se întindea până la Dunăre – cuprinzând şi cetatea Turnu, unde Constantin cel Mare ridicase un pod şi un turn de pază. O altă părere menţionează că turnul este luat ca simbol după marca heraldică a Basarabilor, pe care apare şi această figură, printre altele, apărând ca blazoane ale familiilor banilor de Craiova (Oltenia) şi domni ai Munteniei”, spune Guţică.

Între 1872-1821, judeţul Olt a avut drept simbol un turn de biserică, cu o cruce. În sigiliile domnitorilor ce s-au succedat în această perioadă, emblema judeţului este înfăţişată ca o biserică cu turlă (sigiliul voievodului Alexandru Moruzzi) sau ca un pod cu trei piloane (sigiliile lui Nicolae Caragea şi Nicolae Şuţu).

“Stema judeţului Olt a fost stabilită oficial după aplicarea Regulamentului Organic de la 1831-832, însă elementele heraldice s-au constituit cu mult înainte. Anul 1831 aduce recunoaşterea existenţei stemei judeţului Olt prin simbolul ce reprezenta evoluţia istorică a acestei unităţi administrativ-teritoriale”, mai declară Laurenţiu Guţică, ce precizează faptul că prima menţiune despre existenţa unor steme judeţene datează din 1719, ce fac referire însă doar la Oltenia (Vâlcea, Olt, Dolj, Gorj şi Mehedinţi), informaţie înglobată în Raportul Administraţiei Austriece din Oltenia către Consiliul de Război de la Viena.
   

Vă mai recomandăm pe aceeaşi temă:

Stema judeţului Timiş: Leul din aur poartă sabia victorioasă a lui Pavel Chinezul

Stema Severinului şi dilema unui oltean

Leii de pe stema judeţului Suceava

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite