„Slatina, oraşul în care trăim“, povestea minuţios documentată despre oraşul de pe malul Oltului. Elevii vor putea studia opţionalul „Istoria Slatinei“

După „Vârstele Slatinei“ şi „Slatina pe drumul Marii Uniri“, realizate în anii precedenţi, istoricul Aurelia Grosu a lansat, miercuri, 18 decembrie 2019, un nou film despre oraşul de pe malul Oltului.

Filmul, desi nu mai puţin riguros decât precedentele, este realizat cu o notă sentimentală, trecând privitorul cu imaginaţia prin mai multe epoci şi aducându-l în prezent prin intervenţia tinerilor care au dus faima Slatinei în ţară şi în lume, intervievaţi de realizator, după ce slătinenii „cu state vechi“ îşi prezintă nostalgiile.

„Am încercat să facem, aşa, o reconstituire. Un domn dintr-o generaţie a a III-a, venit parcă din alte timpuri, din Slatina interbelică, cu un tânăr, Denis Ştefan. Aşa am dorit noi să fie, un fel de transmitere din generaţie în generaţie a moştenirii acestui oraş minunat. Toate aceste lucruri au fost posibile datorită dumneavoastră, chiar dacă nu aţi jucat în film. Slătinenii sunt nişte oameni care într-adevăr îşi iubesc oraşul, şi proiectul nostru a prins viaţă datorită finanţării Consiliului local şi Primăriei Municipiului Slatina“, a spus istoricul Aurelia Grosu la premiera filmului. Despre cele amintite în film, dar şi despre alte lucruri încă nespuse în noul proiect video despre Slatina au vorbit şi alţi invitaţi prezenţi în sală.

O intervenţie aparte i-a aparţinut arhitectului Sever Mitrache, cel care coordonează trei proiecte de restaurare a trei clădiri de patrimoniu din „Slatina veche“, însă vede alte zeci din vechiul centru cum se năruiesc sub ochii slătinenilor.

Dacă imobilele aflate în proprietatea instituiţiilor au şanse mult mai mari să fie restaurate, cele mai multe pe bani europeni, casele particulare se vor prăbuşi, a lăsat arhitectul să se înţeleagă. „Problema este cu cele care fac parte din domeniul privat. Cele din domeniul public, de bine-de rău, 80-90% din ele sunt partial rezolvate din punct de vedere al consolidării şi restaurării lor şi implicit al asigurării viitorului lor din punct de vedere istoric şi architectural.

Casele restaurate din domeniul privat sunt aproape trei, în condiţiile în care reprezintă cel puţin 80% din patrimonial istoric al Slatinei. Dacă în zona asta nu apare ceva nou legat de finanţare, nu rămâne decât să ne rugăm să se-ntâmple lucrul ăsta, sau să le inventariem foarte bine, cineva să facă un film şi mai documentat şi să păstrăm măcar faţadele şi amprenta locului ca o memorie istorică în arhiva domnului  Bădiţoiu (n.r. – directorul Arhivelor Naţionale Olt), care este aşa de generos de fiecare dată când mergem la documentare. N-o să vin acum şi-o să vă spun poveşti: haideţi la luptă, voi, noua generaţie. N-am să fac chestia asta. Am să vă rog doar să aveţi grijă măcar să nu stricăm mai mult, pentru că deja suntem în situaţia în care nu timpul şi natura strică, din păcate se constată că noi, oamenii, ne stricăm casele care ni se pare la un moment dat că aşa cum ne sunt părinţii şi bunicii au devenit prea bătrâne, prea bolnave şi uşor incomode. Sper să se întâmple lucruri bune în domeniul unei surse de sprijin în ceea ce priveşte investiţiile pe restaurarea caselor vechi,  a patrimoniului istoric şi architectural din domeniul privat, altfel sunt extrem de puţine şanse ca proprietarii actuali să aibă forţa economică să facă acest lucru, oricât de mult ni l-am dori“, a spus arhitectul.

Despre Slatina şi despre film au vorbit şi profesori, directori de liceu, artişti, dar şi tineri, cei mai mulţi dintre spectatori, de altfel, fiind din această ultimă categorie. Aceştia din urmă vor avea şansa să primească fiecare în şcoala din care provine câte un DVD cu filmul lansat.

Şi tot din seria demersurilor realizate astfel încât tinerii să cunoască istoria locurilor în care trăiesc, profesorul de istorie Daniela Ilie, din cadrul Colegiului Naţional „Radu Greceanu“ Slatina, a anunţat tot cu ocazia lansării filmului că va pune la dispoziţia elevilor, începând de anul viitor, un opţional intitulat „Istoria Slatinei“.

Coordonatoprul proiectului „Slatina, oraşul în care trăim“ este istoricul Aurelia Grosu, grafica şi fotografia fiind realizate de Cristina Botez, operatorul de imagine fiind Cătălin Vârşă, editor de imagine - Remus Ghiurcuţă, iar tehnoredactarea fiind realizată de Bogdan Câmpeanu. Cele două colegii naţionale din oraş, „Radu Greceanu“ şi „Ion Minulescu“, au fost parteneri în proiect.