Creştere îngrijorătoare a numărului cazurilor de astm în rândul copiilor. Pneumologii atrag atenţia: „Foarte mulţi au astm bronşic la efort“

Astmul bronşic, afecţiunea care omoară în lume un sfert de milion de oameni pe an, cunoaşte o incidenţă în creştere în rândul copiilor. Care sunt cauzele şi ce ne rămâne de făcut.

Peste 300 milioane de oameni suferă, în lume, de astm bronşic, în ultimii ani constatându-se o dublare a numărului de cazuri. O incidenţă îngrijorătoare se observă, însă, în rândul copiilor şi tinerilor, în România, spun datele furnizate de specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică Olt, din cele aproximativ un milion de persoane afectate de această maladie, 60% fiind copii şi tineri.

În judeţul Olt, spre exemplu, în 2016 au fost diagnosticaţi cu astm bronşic 275 pacienţi, pentru ca în anul următor numărul lor să crească la 366. Din datele pentru anul 2016 analizate a rezultat că în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu astm, din mediul urban (un total de 118), cea mai mare prevalenţă este în rândul categoriei de vrâstă 0-14 ani, în timp ce în mediul rural majoritari sunt pacienţii din categoria 30-50 de ani. În anul următor datele s-au schimbat puţin, însă numărul copiilor afectaţi de această boală ale cărei origini încă nu sunt pe deplin elucidate a fost în continuare mare.

Creşterea numărului de cazuri are două explicaţii, spune medicul pneumolog Ion Eparu. Pe de o parte o mai bună diagnosticare, implicându-se şi medicii cu specialitatea boli interne, iar pe de altă parte incidenţa în creştere a bolii, iar creşterea se observă în toată lumea.

Astmul bronşic, care este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, caracterizată printr-o hiperreactivitate a musculaturii bronşice care determină un răspuns exagerat bronhospastic la stimuli toleraţi de către persoanele sănătoase - alergeni, polenuri, aer rece, efort fizic – poate fi ţinut sub control prin tratament şi prin înlăturarea factorilor de risc.  „Obstrucţia dezvoltată în urma contactului este reversibilă, exacerbările astmului şi declansarea crizei popriu-zise fiind de cele mai multe ori urmarea unui proces inflamator la nivelul căilor aeriene pulmonare“, explică specialiştii DSP Olt. Astmul are două componente – cea genetică, cea care presupune o sensibilitate aparte a sistemului imunitar şi a căilor respiratorii, şi existenţa unui factor declanşator. Ce putem face este să înlăturăm factorii declanşatori, deşi multitudinea acestora îngreunează extrem de mult acest demers. Crizele de astm pot fi determinate de praful de casă, de mucegaiuri, de produsele de curăţenie, de produsele de secreţie ale animalelor de companie, de hrana peştilor de acvariu, de gândacii de bucătărie, de polen, de medicamente etc.. La toată această listă se adaugă factorii non-alergici, poluanţii atmosferici fiind pe primul loc (de aici şi incidenţa mai mare a astmului în rândul copiilor din mediul urban), aerul rece, fumatul activ şi pasiv, efortul fizic în aer rece, stresul, refluxul gastro-esofagian, coloranţii şi aditivii alimentari (spre exemplu tartrazina din băuturi răcoritoare colorate).

„Observăm când un copil este suprasolicitat“

Dacă asupra factorilor poluanţi, de exemplu, nu se poate spune că avem un control direct, ce putem face noi, ca părinţi, este să avem grijă ca cei mici să se dezvolte armonios, să le clădim un sistem imunitar puternic, să-i hrănim sănătos, să le permitem doar ocazional băuturile carbo-gazoase în meniu etc., ne sfătuieşte medicul pneumolog Ion Eparu. Adesea însă facem o greşeală care stă, spune medicul, la baza declanşării acestei boli. Este vorba de suprasolicitarea copilului, care după programul de şcoală este angrenat în fel de fel de activităţi extraşcolare, face şi un sport, sau chiar două, teme pentru şcoală etc., ajungând să „lucreze“ mai mult decât un adult, zilnic. Toate aceste sarcini aduc oboseala şi o slăbire a sistemului imunitar, iar bolile de orice fel se instalează cu uşurinţă.

„Un copil sănătos, cu o imunitate puternică, trece printr-un sezon de gripă fără nicio problemă, dar nu se întâmplă la fel în cazul unui copil suprasolicitat. Observăm când un copil este oboist. Foarte mulţi au astm bronşic la efort“, explică medicul.

Care sunt semnele că tânărul sau copilul are nevoie de refacere şi că efortul depus zilnic ar trebui să fie mai mic ne explică tot medicul pneumolog: are cearcăne, este apatic, îi captăm greu atenţia, răcelile trec mai greu, „trage“ de tuse mai mult timp etc. „Un copil odihnit, hidratat corect, alimentat corect, va trece uşor peste viroze, de exemplu. Lichidele carbo-gazoase, nu e vorba doar de sucuri, nu au ce să caute în dietă până la 12-13 ani şi după 60-65 de ani“, ne mai spune medicul.