Cum s-au coalizat cei mai activi luptători împotriva Ordonanţei 13, după nouă luni de la protestele #rezist. „Creăm un spaţiu Schengen al grupurilor civice“

Cum s-au coalizat cei mai activi luptători împotriva Ordonanţei 13, după nouă luni de la protestele #rezist. „Creăm un spaţiu Schengen al grupurilor civice“

Cei 100 de activişti civici reuniţi la Sibiu fac parte din ”motoarele” protestelor care, în iarnă, au scos 600.000 de oameni în stradă FOTO Iniţiativa România

Oamenii care au participat la protestele împotriva Ordonanţei 13 vor, după nouă luni de la evenimente, să creeze un soi de federalizare a celor mai importante organizaţii civice din România, organizaţii legate într-un fel sau altul de fenomenul #rezist. Li s-au alăturat în acest demers şi organizaţii precum Platforma România 100, a lui Dacian Cioloş, sau Vedem Just, iniţiativă a judecătorului Cristi Dănileţ.

Caracterizată drept cea mai mare întâlnire a societăţii civile din România contemporană, întâlnirea a avut loc între 13 şi 15 octombrie la Sibiu. Mişcarea civică Iniţiativa România, cu susţinerea Fundaţiei Friedrich Naumann pentru Libertate, a reuşit să strângă la discuţii 100 de reprezentanţi a 15 organizaţii civice din întreaga ţară.
 
Pentru opt dintre aceste organizaţii reuniunea de la Sibiu a fost a doua de acest gen, după ce, în primăvara acestui an, cele opt au aderat la aşa-numitul protocol de colaborare „Contract România“.

„Este o realitate că, după 1989, au fost foarte rare momentele de solidaritate civică sau politică, de încredere reciprocă în rândul românilor. Toate organizaţiile civice născute marilor astfel de momente au sucombat pentru că nu s-au dus înspre o luptă pozitivă. Au ştiut împotriva a ce luptă, dar nu au ştiut şi pentru ce luptă“, a explicat, în faţa celor reuniţi la Sibiu, Mihai Poliţeanu, membru fondator al Iniţiativei România şi unul dintre cei care a pus bazele „Contractului România“. Gândit ca o platformă naţională deschisă grupurilor civice, protocolul de colaborare care a fost deja semnat de opt organizaţii civice, enumeră patru obiective. Apărarea independenţei justiţiei şi lupta împotriva corupţiei, alături de apărarea şi promovarea libertăţilor individuale în contextul unui stat laic sunt două dintre aceste obiective, considerate de importanţă imediată. Acestor obiective li se mai adaugă crearea şi operaţionalizarea unei reţele naţionale de grupuri civice în toată ţara, precum şi în diaspora, capabile să reacţioneze la teme de interes naţional, dar şi liberalizarea şi reforma legislaţiei electorale şi a finanţării partidelor politice. „Să creăm un spaţiu Schengen al grupurilor civice. În cadrul platformei partenerii sunt egali, aceasta fiind deschisă tuturor organizaţiilor mai mult sau mai puţin formale, dar care împărtăşesc aceleaşi valori ca şi noi“, a mai arătat Mihai Poliţeanu.
 
Mihai Poliţeanu, fondator al Iniţiativa România, caracterizează platforma discutată la Sibiu drept 
”un spaţiu Schengen al grupurilor civice” FOTO Traian Deleanu
 
Ambasada Olandei: „România e norocoasă să vă aibă“
 
Organizaţiile reprezentate de cei aproximativ 100 de activişti civici reuniţi la Sibiu fac parte din rândul principalelor motoare de schimbare a României, au apreciat reprezentanţii Fundaţiei Friedrich Naumann pentru Libertate, care au susţinut această întrunire. „Nu ştiu dacă este vreo organizaţie care s-a implicat în protestele de astă iarnă şi care să nu fie aici. Întrebarea care se naşte este ce facem de acum încolo? Vreau să fiţi conştienţi că lumea se uită la voi şi sunteţi luat în serios şi de aceia care nu vor să se schimbe nimic în România, de aceea există şi o propagandă împotriva dumneavoastră“, a spus Raimar Wagner, director de proiecte pe România a fundaţiei germane.
 
În faţa „oengiştilor“ a fost prezentă şi Ambasada Olandei în România, ai cărei reprezentanţi au arătat că susţin iniţiativa de coagulare a societăţii civile. „Este important ceea ce faceţi pentru că luptaţi activ pentru libertatea pe care România a câştigat-o foarte greu şi care trebuie apărată. Noi credem că România este foarte norocoasă să vă aibă. Interesul României este să fiţi uniţi şi puternici“, a spus Norma Niţescu, din partea Ambasadei Olandei.
 
Fiecare aduce ceea ce poate
 
Federalizarea societăţii civile sub umbrela platformei „Contract România“ presupune ca fiecare să aducă într-un loc comun expertiza pe care o are. Spre exemplu, judecătorul Cristi Dănileţ, fost membru al CSM, a venit cu organizaţia „Voci pentru democraţie şi justiţie – VeDem just“. „Încercăm să oferim expertiză pe plan juridic. Noi suntem cei care am interpretat Ordonanţa 13 a Guvernului, am atenţionat publicul asupra deficienţelor din Ordonanţa 14, am explicat ce este cu răspunderea magistraţilor, care sunt punctele slabe din legea propusă de ministrul Justiţiei pentru a modifica cele trei legi de bază care stau la fundamentul Justiţiei. Încercăm să ne oferim suportul pentru interpretarea corectă a Constituţiei şi a legilor pentru că avem experienţă în domeniu“, arată Cristi Dănileţ.

În viziunea lui, coagularea societăţii civile ar trebui să se limiteze la o colaborare eficientă, fără crearea vreunei supra-structuri. „Prin definiţie, societatea civilă e ceva dezorganizat, căci dacă ar fi organizat ar fi o organizaţie guvernamentală, un partid. Ce am văzut azi aici sunt oameni care au iniţiative diverse pe diverse domenii, toate spre un mai bine al României. Şi părerea mea este că ar fi mai bine aşa, să rămână fiecare pe o oarecare expertiză în domeniu“, mai apreciază Cristi Dănileţ.
 
Experienţă în acest sens are şi Laurenţiu Ştefănescu, numele din spatele Iniţiativei Timişoara, organizaţia care în iarna acestui an a lansat noua Proclamaţie generată de ordonanţele 13 şi 14. Iniţiativa din vestul ţării reuneşte deja alte 12 organizaţii civice, de la cele studenţeşti la cele ale pasionaţilor de yachting. „Structura pe care am construit-o are cu totul altă formă: este o reţea neuronală, care nu are o formă ierarhică. Acum suntem în curs de a perfecţiona modalităţile de a comunica mai uşor şi de a putea să avem decizii în timpi mult mai scurţi“, spune Ştefănescu despre platforma „Contract România“.
 
Nu e de ajuns să votezi o dată la patru ani
 
Alături de organizaţiile care #rezistă au fost prezenţi şi cei de la Platforma România 100, prin Dragoş Pîslaru, fostul ministru al Muncii din guvernarea condusă de Dacian Cioloş. Pîslaru susţine că platforma al cărei membru fondator este alături de fostul premier are interesul de a vedea o societate civilă coagulată. „În România există încă multe disfuncţionalităţi în societate, iar una dintre acestea este lipsa de încredere şi greutatea de a colabora. Într-o societate modernă pe care o dorim realizată cât mai curând, oamenii se exprimă atât civic, cât şi politic pentru a susţine lucrurile în care cred. Noi credem cu tărie că activismul individual e critic pentru ca societatea să poată progresa, dar nu un activism anti-ceva, ci unul care să construiască. Fiecare trebuie să înţelegem că avem o responsabilitate de a participa la această societate. Delegarea la alegeri, din patru în patru ani, a unor reprezentanţi nu substituie nevoia de a te implica activ şi de a-ţi asuma rolul în societate“, afirmă Pîslaru.
 
Fostul ministru consideră că eventualele interese ascunse care ar putea sta în spatele coagulării societăţii civile nu au şanse de a produce pagube. „Ceea ce e important este setul de valori pe care îl punem pe masă. Discutăm de transparenţă, de onestitate, de colaborare, de a împărtăşi această dorinţă de a împinge ţara pe un drum mai bun. Nu poţi acapara moralitatea, onestitatea ori profesionalismul. Acapararea agendei se întâmplă doar când bazele sunt şubrede. Asta este virtutea organizării de tipul acesta“, mai adaugă Pîslaru.
 
Media de vârstă a celor prezenţi a fost în jur de 35 de ani FOTO Traian Deleanu
 
Alături de el, printre ceilalţi 100 de activişti, s-au aflat şi cei de la Geeks for Democracy, organizaţie „responsabilă“ de iniţiativa recentelor acţiuni prin care sunt aduse mulţumiri miilor de magistraţi care au semnat împotriva modificărilor legilor Justiţiei, în forma pe care o propune actualul Executiv. Cei de la Geeks for Democracy mai au, însă, şi alte numeroase proiecte apropiate de jocul politic, după cum a fost programul de instruire a observatorilor de la alegerile parlamentare de anul trecut.
„Noi nu suntem parte, deocamdată, a platformei «Contract România». Indiferent dacă vom fi sau nu, noi ajutăm pe toată lumea din societatea civilă. Asta e important, nu e vorba de o structură piramidală, în care să ne strângem câţiva, ca borfaşii, şi să ne înţelegem pe spatele altora. Nu e vorba de a ne întâlni pentru putere, ci mai degrabă pentru a stimula entuziasmul multora, astfel încât să generăm rezultate vizibile“, vorbeşte Cătălin Teniţă, unul din fondatorii Geeks for Democracy.
 
Organizatorii întâlnirii de la Sibiu arată că astfel de reuniuni vor mai avea loc, iar iniţiativa rămâne deschisă tuturor comunităţilor care susţin public şi fără echivoc libertăţile şi drepturile individuale, domnia legii şi orientarea euroatlantică a României.
 
Lista organizaţiilor care au participat la întâlnirea de la Sibiu
 
1. Aradul Civic (membră a reţelei civice naţionale Contract România)
2. CIVICA Iaşi (membră a reţelei civice naţionale Contract România)
3. CivicTech Romania
4. Corupţia ucide
5. Evoluţie În Instituţie (#Insist) (membră a reţelei civice naţionale Contract România)
6. Geeks for Democracy
7. Iniţiativa Craiova (membră a reţelei civice naţionale Contract România)
8. Iniţiativa România (membră a reţelei civice naţionale Contract România)
9. Initiativa Timisoara (federaţie a 10 ONG-uri din Timişoara: Activ Civic, ACUM, Ariergarda, Asociaţia ARAS – filiala Timişoara, Asociaţia Culturală Diogene, Asociaţia SPICC, LGBTeam, Organizaţia Studenţilor din Universitatea Timişoara (OSUT), Pieces of Heaven, Yacht Club Timişoara) (membră a reţelei civice naţionale Contract România)
10. Institutul pentru Politici Publice (membră a reţelei civice naţionale Contract România)
11. Oradea Civica (membră a reţelei civice naţionale Contract România)
12. Platforma România 100
13. Rădăuţiul civic
14. #REZISTENŢA
15. VeDem Just - Voci pentru Democraţie şi Justiţie

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: