Praful ucigaş din Clisura Dunării a fost împrăştiat de vântul puternic

Problema poluării cu praful din iazul de decantare ce ţine de societatea SC Moldomin SA nu este încă rezolvată. Dezinteresul afişat de autorităţi atunci când vine vorba despre poluarea de la iazul de decantare Tăuşani–Boşneag, ce aparţine de societatea aflată în lichidare Moldomin afectează comunitatea.

„În această perioadă cea mai afectată de poluare este localitatea Coronini, care este situată la o distanţă de aproximativ 3,5 kilometri de iaz şi unde în data de 8 aprilie vizibilitatea era redusă sub 10 metri, inclusiv pe porţiunea de drum naţional între Moldova Nouă şi Coronini”, a spus consilierul pentru relaţii publice al CEC Nera, Doina Mărgineanu. ONG-ul monitorizează de cinci ani nivelul poluării din Clisură, printr-un proiect finanţat de UE.

Statisticile prezentate de administraţia din Veliko Gradište, din Serbia, zonă grav afectată de acelaşi tip de poluare, arată o creştere semnificativă în ultimii 15 ani a cazurilor de cancer de ficat, rinichi şi colon la locuitorii din ţara vecină, care stau în apropiere de graniţa cu România. „Pulberea este foarte fină şi transportată de vânt cu uşurinţă, astfel că şi din Serbia au fost semnalate probleme pe această temă”, a spus inspectorul Gărzii de Mediu, Gheorghe Pitulan.

Fără bani pentru soluţii

Iazul se întinde pe o suprafaţă de circa 120 de hectare de teren, iar singura soluţie ar fi ca peste zona respectivă să se toarne pământ steril, pe care să fie plantaţi arbori. Proiectul, însă, ar costa milioane de lei. „Printr-o hotărâre de Guvern, trebuie alocaţi bani pentru dezafectarea zonei, însă până acum nu am primit niciun semnal că s-ar face ceva”, a adăugat inspectorul Gheorghe Pitulan. Până la primirea fondurilor pentru ecologizarea iazului, locuitorii zonei trebuie să suporte zilnic calvarul poluării cu steril, în timp ce Garda de Mediu dă amenzi.

„Valoarea ultimei amenzi a fost de 100.000 de lei, dar le dăm degeaba, pentru că societatea este în lichidare. Ştim că sunt probleme din cauza vântului, care suflă cu peste 45 de km/oră”, subliniază Gheorghe Pitulan, de la Garda de Mediu Reşiţa.