Tineri străini, după un an de România: „Parcă am privi un tablou vechi“ FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mai mulţi tineri străini care au locuit în ţara noastră timp de un an de zile, în cadrul unui proiect de voluntariat, au avut ocazia să viziteze România şi să-şi creeze propriile impresii despre ţara noastră.

Un proiect de voluntariat, VolGreen, facilitat de Corpul European de Solidaritate şi derulat de Forumul Cetăţenesc pentru Acţiune Socială şi Educaţie Civică - FCASEC Vâlcea, a oferit mai multor străini posibilitatea de a participa la diverse acţiuni de mediu şi de a locui efectiv în România, timp de aproximativ un an. 

Cu această prilej, profitând de timpul liber, voluntarii au vizitat mai multe zone ale ţării, ocazie cu care au reuşit să treacă peste „clişeele” despre români şi România şi să-şi creeze propriile opinii şi experienţe

GALERIE FOTO CU EXPERIENŢELE VOLUNTARILOR STRĂINI ÎN ROMÂNIA

Cei cu care am discutat s-au arătat plăcut impresionaţi de arhitectura clădirilor din Transilvania, de faptul că avem extrem de multe biserici, pe o suprafaţă destul de mică, dar care păstrează elementele vechii arhitecturi, dar şi de natură, care potrivit acestora, reprezintă cea mai mare bogăţie a ţării, motiv pentru care s-au declarat îndrăgostiţi de zona montană şi de cea a litoralului Mării Negre. 

„În realitate nu ştim mai nimic despre voi”

Valentin Patrili din Franţa a pomenit despre „clişeele” legate de români: „Noi, francezii, credem că ştim destul de multe despre români şi România, dar în realitate, aici, am realizat că nu ştim mai nimic despre voi, sau ceea ce se ştie este departe de realitate. Avem impresia că totul se rezumă doar la problemele pe care le provoacă unii dintre conaţionalii dumneavoastră, în Franţa; că aici toţi oamenii sunt sărmani, care fură lucruri şi care caută prin gunoaie, tot felul de clişee legate de etnia romă şi altele de genul acesta. Auzisem de capitală, de Bucureşti, dar în rest nu ştiam mare lucru până să vin aici”, a recunoscut Valentin.

Parcul Naţional Cozia promovat de voluntari străini veniţi în România prin proiectul pe fonduri europene VolGreen Foto Mihai Rogojinaru

Voluntarii străini din proiectul VolGreen într-una din ieşirile lor pe munte Foto Mihai Rogojinaru

„Am crezut că ţiganii sunt populaţie majoritară în România”  

La fel a spus şi Murat, un tânăr kurd din Turcia, care a vorbit despre confuzia care există între termenii „rom” şi „român”: „Înainte de a veni în România, şi eu credeam tot în anumite clişee şi anume că tot ce este la vest de Turcia musai trebuie să fie foarte bogat, foarte frumos şi perfect. Pe de altă parte, şi noi avem ţiganii noştri, ca şi voi, doar că noi le spunem ”roman”, motiv pentru care atunci când spui „Romania”, toată lumea are impresia că toţi locuitorii sunt ţigani. O greşeală care se face deseori din cauza acestei denumiri pe care voi le-aţi dat-o ţiganilor, cea de „romi”. Prin urmare, am crezut, tocmai din acest motiv, că ei sunt populaţie majoritară în România”, recunoaşte tânărul turc. 

„Nu te duce în România, fiindcă acolo toţi fură”

Şi Irene Scalfi, din Italia, a pomenit despre prejudecăţile legate de români existente în ţara sa de baştină: „Înainte de a veni în România, nu auzisem decât de Transilvania, Dracula şi de românii care comit infracţiuni în Italia. Nu ştiam mare lucru despre această ţară, doar faima negativă. Când am povestit în Italia că voi merge în România, toată lumea mi-a spus: ”nu te duce, fiindcă toţi acolo fură”. Am avut de ales între Anglia, Germania şi România şi m-am gândit că acest lucru reprezintă de fapt o oportunitate de a descoperi adevărul din spatele vorbelor, a faimei negative legate de români. Iar în acest fel, am posibilitatea să schimb preconcepţiile unora, precum părinţii mei, despre acest lucru”, mărturiseşte amuzată mezina grupului de voluntari străini. 

„Aveţi case care se aseamănă cu cele din Alpii francezi”

Dincolo de faimă şi de preconcepţii, tinerii voluntari recunosc că au descoperit multe lucruri şi locuri uimitoare în ţara noastră, în afară de ospitalitatea localnicilor. 

„Primul lucru care m-a şocat în România a fost arhitectura clădirilor, chiar de când am coborât din avion, la aeroport. Mare parte dintre case, mă refer la vilele care folosesc lemn în construcţie, se aseamănă cu ceea ce noi suntem obişnuiţi să vedem doar în zonele montane, din Alpii francezi. 

Ţin minte prima dată, când am venit în România, că mă uitam ca disperatul, şi mă minunam, la toate casele pe care le vedeam. Colega mea, Helena din Letonia, chiar şi-a arătat nedumerirea. Apoi, am fost şi mai şocat când am ajuns în Râmnicu Vâlcea unde arhitectura este de inspiraţie comunistă, urâtă, în cea mai mare parte a oraşului. 

În timp, însă, am avut ocazia să văd diferenţele arhitecturale dintre regiunile ţării. Pentru că în Transilvania arhitectura este de inspiraţie habsburgică, nemţească, în timp ce în Bucureşti, ca în toată jumătatea de sud a ţării, se vede influenţa comunistă. Cel mai mult mi-a plăcut arhitectura din Transilvania. Nu pot să spun că în Vâlcea nu-mi place nimic, dar influenţele comuniste nu sunt deloc frumoase. Prin urmare, arhitectura din România m-a şocat cel mai mult”, recunoaşte Valentin, francezul.  

Parcul Naţional Cozia promovat de voluntari străini veniţi în România prin proiectul pe fonduri europene VolGreen Foto Mihai Rogojinaru

Voluntarii străini din proiectul VolGreen într-una din ieşirile lor pe munte Foto Mihai Rogojinaru

   

„Parcă am privi un tablou vechi”

Acelaşi lucru l-a remarcat şi Andreu Ibánez, din Spania: „Pentru noi, arhitectura clădirilor din România este destul de diferită de cea cu care suntem noi obişnuiţi. Spre exemplu, am discutat cu Helena (din Letonia), foarte mult pe tema aceasta, pentru că şi ei au, de asemenea, foarte multe clădiri de sorginte comunistă. De asemenea, ni s-a părut foarte ciudat, şi interesant în acelaşi timp, faptul că mai toate blocurile de la voi sunt înconjurate de grădini / curţi ceea ce nu se întâmplă în Spania, spre exemplu. Pentru europenii estici, precum cei din Letonia, Ucraina, România, astfel de lucruri sunt cât se poate de normale, dar pentru noi, cei din Vest, astfel de lucruri sunt inexistente în locurile din care provenim. E ca şi cum am vedea aceste lucruri într-un tablou vechi sau într-un ziar vechi, despre comunismul provenind din Rusia, din alte vremuri, dar în acelaşi timp este foarte interesant să vezi cum o întreagă parte din Europa a fost adânc marcată de astfel de lucruri, pe care noi nu le cunoaştem decât din cărţi. Parcă am privi un tablou vechi”.

„Este surprinzător cum au reuşit să ascundă o biserică între blocuri”

Şi dacă nu i-au impresionat construcţiile ridicate în ultima jumătate de secol, nu acelaşi lucru se poate spune despre lăcaşurile de cult de la noi. I-a frapat modul în care sunt construite, faptul că sunt foarte multe pe o arie destul de mică sau ascunse efectiv printre blocuri, cum sunt cele din Râmnicu Vâlcea, unde au locuit efectiv timp de aproximativ un an, mare parte dintre voluntari. 

Aici, în centrul oraşului, în curtea interioară a unor blocuri şi clădiri comerciale, există o biserică catolică: „Sfântul Anton”. La nici 50 de metri este amplasată o altă biserică, ortodoxă - ctitorie a domnitorului Mihai Viteazul şi a tatălui acestuia - „Cuvioasa Paraschiva” -, cele două lăcaşuri de cult fiind despărţite doar de bulevardul central. 

În partea opusă, tot la mai puţin de 50 de metri, se află o altă biserică ortodoxă, iar exemplele de acest gen pot continua. 

„La noi, nu ai putea vedea niciodată ca o biserică să se afle în curtea interioară a unui bloc. Nu poţi decât să te întrebi mirat de ce cineva ar construi aşa ceva acolo, este surprinzător cum au reuşit să o ascundă printre clădiri. Un alt lucru extrem de interesant ni s-au părut faptul că bisericile sunt construite una lângă cealaltă. În centrul oraşului aveţi mai multe biserici despărţite între ele doar de câte o stradă. În plus, este foarte interesant cum bisericile sunt construite şi azi după vechiul stil. În comparaţie cu ţările catolice unde bisericile nu sunt atât de multe şi nici nu se ghidează după vechea arhitectură... La noi mai degrabă sunt mai multe spitale pentru fiecare zonă în parte. Însă, noile biserici de la noi sunt mai degrabă urâte, nu cum se construiau în urmă cu 200 de ani”, povesteşte Andre despre lăcaşurile de cult din Spania. 

Parcul Naţional Cozia promovat de voluntari străini veniţi în România prin proiectul pe fonduri europene VolGreen Foto VolGreen

Voluntarii străini din proiectul VolGreen într-una din ieşirile lor pe munte Foto Mihai Rogojinaru

Vama Veche şi Carpaţii, printre preferinţele străinilor

Cât despre locurile vizitate, la unison străinii recunosc că cele mai frumoase zone din ţara noastră sunt pe litoralul Mării Negre şi în Carpaţi.

„Una dintre cele mai frumoase zile pe care le-am trăit în România a fost cea în care, împreună cu colega mea Irene din Italia, am urcat pe Masivul Buila, anul trecut în toamnă. A fost efectiv uimitor tot ce am văzut în parcul naţional. Iar apoi am repetat exeperienţa în mai multe rânduri, la fel şi în Parcul Naţional Cozia. Dacă este să vorbim despre locurile mele preferate din România, acestea sunt Vama Veche, Constanţa, Marea Neagră în general, unde am reuşit să ajungem anul acesta în iulie. Şi mi s-au părut la fel de uimitoare. Şi, deşi nu este foarte original, mi-a plăcut enorm Braşovul pe care l-am văzut în toate anotimpurile, cu sau fără zăpadă, am admirat apusurile de pe Tâmpa...”, recunoaşte francezul Valentin.

„M-am îndrăgostit de privelişti, munţi, păduri, cascade” 

Voluntarii străini au avut ocazia să străbată ţara în lung şi-n lat: de la Bucureşti, la Piteşti, de la Drăgăşani, la Craiova, de la Braşov, la Sibiu, Cluj Napoca, Timişoara, Sighişoara, Târgu Mureş, Ploieşti etc.

„Personal, mi-a plăcut foarte tare Castelul lui Dracula, de la Bran, priveliştea era uimitoare, la fel ca toată verdeaţa din ţara aceasta. Zonele verzi sunt fantastice. Îmi amintesc că eram în Istanbul şi admiram nişte păduri, iar la o săptămână când am venit în România şi am văzut că aveţi păduri peste tot a fost extraordinar. Şi aici, în Vâlcea, peste tot vezi copaci bătrâni. Spre exemplu, în Kusadasi la un moment dat a ars o pădure şi, în loc să lase locul să se regenereze, pe spaţiul respectiv au apărut rapid hoteluri, lucruri pe care nu le văd şi în România, unde există arii protejate. Cât despre locuri, m-am îndrăgostit de Valea Oltului şi Valea Lotrului şi de cele două parcuri naţionale din Vâlcea, dar şi de Valea Prahovei: de munţi, păduri şi cascade. Eu am rămas cu ideea că în România peste tot oamenii respectă natura. Şi am văzut Germania şi am tranzitat Bulgaria, dar ca la voi nu e nicăieri”, susţine kurdul Murat. 

  

Vă mai recomandăm şi:

FOTO VIDEO Cum este promovat peste hotare un colţişor de rai, fără niciun ban: „Nu cred că asta e România!”

Experienţe trăite de străini în România: „Am făcut autostopul cu ambulanţa, pe gratis. Am aflat doar de Hackerville, oraşul unde urma să locuim” FOTO

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite