Preşedintele Iohannis, la institutul care lucrează la combustibilii viitorului: „România poate să performeze”
0Preşedintele României a făcut o vizită la Vâlcea, de „Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România”, la institutul de cercetare unde se lucrează la „combustibilii viitorului”.
„Cercetarea este un domeniu în care România poate să performeze, un domeniu pe care vreau să-l promovez”, a spus preşedintele Klaus Iohannis cu prilejul vizitei la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice de la Râmnicu Vâlcea.
Institutul din Vâlcea a lansat în acest an două proiecte strategice pentru dezvoltarea infrastructurii mari de cercetare din România, menite să transforme judeţul în „centru de bază al energiei viitorului”.
Este vorba despre proiecte finanţate cu 23 de milioane de euro de Uniunea Europeană, care urmăresc să crească capacitatea de cercetare şi dezvoltare în ceea ce priveşte utilizarea hidrogenului „drept combustibil al viitorului” şi domeniul nuclear.
În mai 2020, Guvernul României a aprobat în acest sens proiectul ICSI „Ro-HYDROHUB” pentru realizarea unui „HUB Românesc de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice”.
Alături de preşedintele României, joi, 19 noiembrie, la Vâlcea s-au aflat şi vicepremierul Raluca Turcan şi miniştrii Educaţiei, Monica Anisie, şi al Fondurilor Europene, Marcel Boloş. Aceştia au vizitat laboratoarele institutului, şi au văzut cum funcţionează maşinile pe bază de hidrogen, produse la ICSI Râmnicu Vâlcea.
Institutul de cercetare de la Râmnicu Vâlcea Foto Adevărul
„HUB Românesc de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice”
Noi combustibili de la Vâlcea reprezintă una dintre priorităţile asumate în acest an de Guvern, interesat să finanţeze trei arii de cercetare, din fonduri europene, materializate în proiecte unice în partea noastră de Europa. Celelalte sunt computerul cuantic şi inteligenţa artificială.
Unul dintre proiecte de la Vâlcea vizează soluţii de stocare a energiei pe bază de hidrogen şi dezvoltarea de parteneriate şi colaborări care să transpună tehnologia de laborator în mediul comercial, în care vor fi investiţi aproximativ 5 milioane de euro. Va fi asigurată astfel partea de infrastructură pentru testarea hidrogenului în industria auto, livrarea, respectiv asigurarea de energie termică pentru populaţie, energia nucleară.
Alte 17 milioane de euro sunt destinate pentru extinderea infrastructurii naţionale pentru separarea tritiului şi deuteriului, proiect prin care ICSI îşi va întări poziţia de centru de excelenţă în energie.
De aceea, joi, la Vâlcea s-a discutat despre inovaţie, despre cercetările privind utilizările hidrogenului, inclusiv în transport, plecând de la maşina care funcţionează pe pile de combustie construită aici, dar şi despre domeniul nuclear.
Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la ICSI Râmnicu Vâlcea Foto Adevărul
„România nu poate fi puternică decât dacă se bazează pe cunoaştere şi inovare”
„Vreau să atrag atenţia asupra importanţei cercetării pentru societatea românească. Pandemia de COVID – 19 a confirmat rolul pe care cercetarea şi inovarea îl au în depăşirea crizelor, indiferent de natura lor... Trebuie să facem investiţii să retehnologizăm să reconstruim noi capacităţi, să digitalizăm, precum şi să formăm resursa umană. În ultimii ani cercetarea din România nu a beneficiat, din păcate, nici pe departe de atenţia şi finanţarea cuvenite, situaţie care a avut impact negativ asupra calităţii vieţii noastre, a tuturor”, a spus preşedintele Klaus Iohannis
Acesta a precizat şi c- „indiscutabil cercetarea este o componentă indispensabilă a dezvoltării pe termen lung a economiei naţionale, dar şi europene”, motiv pentru care „guvernarea actuală va acţiona în consecinţă”.
„România nu poate fi puternică decât dacă se bazează pe cunoaştere şi inovare. De aceea trebuie găsite soluţii pentru stimularea inovării, încurajarea investiţiilor şi creşterea rolului cercetării în domenii cheie cum sunt: medicina, biotehnologia, sau energia verde”, a mai spus preşedintele, considerând că ţara noastră deţine un avantaj imens reprezentat de capitalul uman: „Avem cercetători cu performanţe impresionante, tineri remarcabili, dedicaţi şi creativi, dar dincolo de acest potenţial avem nevoie de inteligenţă instituţională, inclusiv pentru a valorifica şi folosi corespunzător oportunităţile europene în materie de finanţare”.
Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la ICSI Râmnicu Vâlcea Foto Adevărul
Lucruri care se regăsesc la Vâlcea. „M-am bucurat să văd la Institutul de cercetare din Râmnicu Vâlcea un management care îmbină cercetarea cu transferul tehnologic, cei de aici înţelegând să fie deschizători de drumuri pentru domenii de viitor în România. Cele două proiecte ale institutului în valoare de peste 23 de milioane de euro alocate prin POR – „Competitivitate” vor creşte capacitatea de dezvoltare în ceea ce priveşte energia pe bază de hidrogen şi domeniul nuclear”, a mai menţionat preşedintele României.
Acesta a mai specificat că dezvoltarea noilor tehnologii pe bază de hidrogen precum şi rafinarea soluţiilor de stocare a energiei sunt cruciale pentru reducere emisiilor poluante.
„Cercetarea trebuie privită ca o investiţie în viitorul României. Alături de educaţie, reprezintă şansa noastră la un viitor pe care nu avem voie să-l ratăm”, a mai spus Klaus Iohannis la Râmnicu Vâlcea.
Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la ICSI Râmnicu Vâlcea Foto Adevărul
Istoric: de la apă grea la criogenie şi maşina pe hidrogen
Anul acesta, institutul vâlcean a împlinit 50 de ani de la înfiinţare. Povestea sa a început în 1970, când s-a decis să se realizeze, în cadrul Programului Nuclear Naţional ce urmărea independenţa energetică a României o „instalaţie pilot industrial-experimentală de fabricare a hidrogenului sulfurat” pe platforma chimică vâlceană. Şase ani mai târziu, în cadrul „Uzinei G” de la Vâlcea se obţinea în premieră în România „apă grea” cu cea mai mare puritate de pe glob, ce avea o concentraţie de deuteriu de 99,9 %.
Aici s-a născut prima unitate de cercetare din România cu profil de tehnologie criogenică, prin crearea şi dezvoltarea unei alte direcţii: tritiul având la bază criogenia.
Uzinei „G“ i-a revenit rolul de interfaţă între ştiinţă şi tehnologie. A început să elaboreze nu numai procese tehnologice de separare a apei grele, ci şi echipamentele, aparatura de măsură şi control şi analizoarele de concentraţie izotopică.
Uzina a reuşit să-şi breveteze tehnologia de producere a apei grele, înainte de Revoluţie, ceea ce avea să ducă la înfiinţarea Uzinei de apă grea ROMAG de la Drobeta-Turnu Severin.
În 1991, Uzina „G” s-a transformat în „Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice”, iar cinci ani mai târziu în „Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice” – INCDTCI-ICSI Râmnicu Vâlcea, titulatură sub care îl regăsim şi în ziua de astăzi.
În 1997, instalaţia pilot experimentală pentru separarea tritiului şi deuteriului a devenit obiectiv de interes naţional, a cărui activitatea avea să ducă 11 ani mai târziu la obţinerea unui premiu pentru cel mai mare transfer tehnologic al anului datorită „Tehnologia de extragere a tritiului din apa grea, utilizată la funcţionarea reactorului de tip CANDU la Centrala Nucleară de la Cernavodă”.
Instalaţii experimentale de la Institutul de Cercetare din Râmnicu Vâlcea Foto Adevărul
În aceste cinci decenii, institutul a dezvoltat noi direcţii de cercetare, mai ales în domeniul energetic, pe filiera hidrogen - deuteriu - tritiu.
În 2009, aici a fost inaugurat Centrul Naţional de Cercetare pentru Hidrogen şi Pile de Combustibil, care cinci ani mai târziu s-a transformat într-un obiectiv de interes naţional, unde se experimentează şi se testează cercetări legate de utilizarea hidrogenului în scopuri energetice.
În 2015, tot în cadrul ICSI s-a înfiinţat Laboratorul de Cercetare pentru Stocarea Energiei (ROM-EST), pentru activităţi de cercetare orientate spre stocare chimică, electrochimică şi termică.
La Vâlcea, au fost realizate în ultimii ani atât vehicule electrice cu hidrogen în scop demonstrativ, cât şi echipamente de cogenerare electricitate şi căldură, sau de management al energiei electrice. Cea mai recentă realizare o reprezintă conceperea unui vehicul electric cu baterii litiu-ion.
Institutul dezvoltă şi promovează tehnologii bazate pe hidrogen în aplicaţii pentru sectorul de transport şi aplicaţii de stocare a energiei pentru integrarea surselor regenerabile în sisteme energetice, tehnologii energetice bazate pe emisii scăzute de gaze cu efect de seră, dar şi tehnologii legate de protecţia mediului şi securitate alimentară.
De asemenea, institutul desfăşoară proiecte cu aplicaţii pentru programul nuclear naţional, fiind prezent în activităţile de cercetare şi dezvoltare desfăşurate la nivel internaţional pe acest domeniu.
Se încarcă comentariile...
