FOTO Ce se întâmpla cu adevărat la funeraliile vikingilor. Episodul sclavei care a făcut sex cu şase bărbaţi înainte să fie jertfită

FOTO Ce se întâmpla cu adevărat la funeraliile vikingilor. Episodul sclavei care a făcut sex cu şase bărbaţi înainte să fie jertfită

Funeralii vikinge, pictură din 1893, Foto: Manchester Art Gallery

Ca şi în cazul multor societăţi străvechi, vikingii credeau în viaţa de apoi şi aveau credinţe religioase extrem de puternice. Înţelegerea ceremoniilor de înmormântare a vikingilor a fost facilitată de descoperile arheologice şi de informaţiile culese din scrieri străvechi.

Ştiri pe aceeaşi temă

    
Ca multe alte culturi antice, vikingii credeau că este posibil să-şi ia posesiunile lumeşti în viaţa de apoi. Prin urmare, adunarea obiectelor de valoare reprezenta unul dintre paşii importanţi la funeraliile vikinge. 
 
Vikingii credeau că războinicii care mureau pe câmpul de luptă câştigau astfel dreptul de a intra în Valhalla, o sală enormă situată într-un loc numit Asgard, aflat pe domeniul lui Odin - zeul suprem în mitologia nordică (cam ce vedem noi astăzi în filme, inspirate din credinţele vikingilor). 
 
Acolo, războinicii sărbătoreau şi luptau până la sosirea lui Ragnarok. În mitologia nordică, Ragnarök semnifică soarta finală a zeilor. Practic, este bătălia finală a zeilor conduşi de Odin împotriva monştrilor conduşi de Loki, care va fi însoţită de dezastre naturale diverse şi scufundarea ulterioară a lumii în apă. O luptă în care vor pieri o parte din zei, precum: Odin, Thor, Loki, Heimdall; giganţi şi monştri, dar şi aproape tot universul.
 
De aceea, era esenţial ca vikingii să fie echipaţi corespunzător de către cei vii pentru călătoria spre Valhalla şi marea bătălie care avea să-i aştepte acolo. 
 
În afară de Valhalla, existau şi alte regiuni ale morţii, precum: Folkgangr (care era dedicată şi războinicilor), Helgafjell (pentru cei care au dus o viaţă corectă) şi Helheim (pentru păcătoşi).
 
Înmormântarea unui viking: bunuri îngropate cu el
 
Unul dintre cele mai importante obiecte cerute la moartea unui viking îl reprezenta vasul de război. Întrucât vikingii erau mari marinari, ei credeau că navele le vor asigura o trecere sigură în viaţa de apoi. Deşi corabia a jucat un rol proeminent în funeraliile vikinge, nu a existat un anumit tipar după care să fie construită aceasta, dimensiunile şi aspectul variau în funcţie de statutul şi bogăţia celui decedat. Cam cum se întâmplă în zilele noastre cu aspectul şi dimensiunile cavourilor. 
 
Vikingii călătoreau în viaţa de apoi pe corăbii, dar nu şi pe mare
 
Arheologia a dezvăluit că unele movile funerare vikinge au fost construite sub forma unor corăbii, pietrele fiind folosite pentru a schiţa forma vaselor. În cazul vikingilor de rang înalt, precum şefii şi regii, corăbii reale puteau să-i însoţească şi în viaţa de apoi. În alte cazuri, bărcile erau îngropate cu tot conţinutul, sau erau incinerate înainte de înmormântare.
 
Există şi astăzi credinţa că navele vikingilor erau incendiate înainte de a fi trimise pe mare, deşi nu există dovezi arheologice privind această practică.
 
În afară de corăbii, pentru a intra în Valhalla, războinicii trebuiau să-şi aducă cu ei armele şi armura, obiecte de nelipsit din mormintele vikingilor, lucru demonstrat şi de către arheologi care au găsit în morminte lame îndoite sau curbate. Aceastea erau menite să simbolizeze finalul vieţii pământene, fiindcă vikingii credeau că sufletul războinicului era legat de arma sa.
 
În plus, distrugerea armelor urmărea descurajarea posibililor profanatori de morminte, a hoţilor.
 
De ce sacrificiul uman era parte din funeraliile vikinge?
 
Funeraliile vikingilor implicau şi sacrificiul uman, slujitorii şi sclavii fiind trimişi să-şi slujească stăpânii şi în viaţa de apoi. Sacrificiul uman, depindea totuşi de forma de înmormântare: incinerare sau îngropare. Cei sacrificaţi erau arşi de vii într-o poziţie anume, ca să fie siguri că vor ajunge în viaţa de apoi.
 
Consecinţele unui ritual funerar inadecvat al vikingilor
 
Bunurile din morminte reprezentau o asigurare că decedatul va fi satisfăcut în viaţa de apoi. Vikingii credeau că dacă morţii nu pleacă împăcaţi, se puteau întoarce pentru a-i bântui pe cei vii.
 
Aceşti strigoi sau morţi umblători puteau provoca o serie de probleme celor vii, inclusiv pierderea culturilor, boli precum ciuma sau pierderea luptelor.
 
În cazul în care suspectau astfel de probleme, vikingii îi exhumau pe cei care mureau recent şi căutau semne de activitate pe lumea cealaltă.
 
Când identificau un suflet neliniştit, fie mortul era reîngropat alături de mai multe bunuri, presupunând că era vorba despre o persoană care fusese foarte respectată în viaţă, fie îl decapitau şi îi înfigeau o ţepuşă de lemn în corp, ca să scape de strigoi. Practică întâlnită şi pe la noi, în trecut.
 
Studiu de caz al unor funeralii vikinge
 
Există o celebră lucrare a lui Ahmad Ibn Fadlan privind o înmormântare de vikingi, un arab din secolul al X-lea, cunoscut pentru povestirile sale din călătoriile pe care le făcea, şi care a făcut parte dintre solii trimişi de califul Abbasid din Bagdad în Volga - Rusia de astăzi.
 
El a scris despre un ritual funerar: o ciudată formă de sacrificiu uman care a însoţit funeraliile unei căpetenii. Potrivit lui Ibn Fadlan, o sclavă s-a oferit voluntar să-şi însoţească stăpânul mort în viaţa de apoi. Înainte de a fi sacrificată, fata a întreţinut relaţii sexuale cu şase bărbaţi, cu scopul de a aduna „esenţa vieţii” pentru stăpânul mort.
 
Totuşi, trebuie subliniat că un astfel de ritual era rar. În plus, descrierea lui Ibn Fadlan despre înmormântarea vikingă din Volga este posibil să fi fost un moment unic, aşa că nu este neapărat reprezentativă pentru funeraliile vikinge din altă parte. 
 
Anul acesta, în toamnă, cu ajutorul unui radar, arheologii au găsit o navă îngropată într-un cimitir din Norvegia - reprezentând unul dintre cele mai mari morminte de vikingi găsite vreodată.
 
Potrivit teoriilor, vasul a fost îngropat în urmă cu mai bine de 1000 de ani pentru a servi ca loc de odihnă unui rege sau o regină al / a vikingilor.

Funeralii vikinge, pictură din 1893, Foto: Manchester Art Gallery

Imagini din aceeasi galerie
  • Funeralii vikinge, pictură din 1893, Foto: Manchester Art Gallery
  • Funeralii vikinge - bunurile care îl însoțeau pe mort în viața de apoi, Foto: igorigorevich
  • Arheologii au descoperit arme in mormintele vikinge, Foto: Petr
  • Morți umblători pe o barcă purtând mantii impermeabile, Foto: Erica Guilane-Nachez
  • Pietre funerare; Foto: Bunnyfrosch
  • Sacrificii umane - arși de vii, Foto: Groshek
  • Excavarea navei din mormântul viking Gokstad, în 1880, Foto: thevintagenews com
  • Muzeul corăbiilor vikinge, Foto: Vassia Atanassova
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: